Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
5 RELATU ROMÄNO-GERMANE IN 1848 635 In acest context, Alexandru G. Golescu remarca necesitatea unei apropieri de Germania ?i a| redactárii unui ape] cätre popoarele francez §i german. íntr-o scrisoare adresatá la 9 iulie 1848 din Sibiu lui ßtefan Golescu, membru al Guvernului provizoriu al färii Romäne^ti, el afirma: „Eu revin la ideia mea de a face un manifest cätre populii europeni $i mai cu seamä cätre Francia, de unde am supt laptele libertätii, §i cätre Germania, cätre care ne simfim pornifi ?i de interes §i de simpatie; faceti-o negre§it §i publicati prin toate gazetele“16. Urmärind obfinerea de sprijin pentru revoluta romänä §i dezideratele ei, AI. G. Golescu se indreaptä spre capitala Austriei, de unde, printr-o scrisoare adresatá la 19 iulie 1848 lui Nicolae Bälcescu, i§i dezväluie gindul de- а actiona §i pe lingä Confederatia germanä. Obiectivul säu principal il constituie „infelegerea cu Cabinetul Vienei si cu Confederatia germanä, apói §i cu Francia §i Inglitera. Dupä cum váz eu/ voi avea mult de fäcut §i de alergat (. .. )“17 18. La 20 iulie 1848, aflind de insuccesul misiunii lui Dumitru Brätianu la Pesta, unde incercase о apropiere romäno-maghiarä, August Treboniu Laurian il sfätuia $i el pe AI. G. Golescu sä actioneze: „Sau la Viena, sau la Francfurt. Darä oamenii — scria románul transilvänean — trebuiesc bine informati. Intereseazä pe deputatii din dietele de acolo sä vorbeascä in cauza romänä. Ingrijiti §i pentru jumale, pentru arme §i altele, d-ta fä tocmeli pe acolo cum scii mai bine, §i apói serié pentru baniítis. ín acela^i sens, A. Tr. Laurian ii scria din Sibiu la 30 iulie 1848 §i lui Nicolae Bälcescu: „stati' ?i stäruiti pe lingä Guvernul din Viena §i cel din Francfurt“19. Aräta, de asemenea, necesitatea prezenfei deputatilor romäni in ambele diete, din Viena §i din Frankfurt. Se impune desigur precizarea, cä romänii $i-au indreptat sperantele spre о Germanie liberä §i| democratä. Intr-o corespondentä adresatá din Bucure§ti, la 20 iulie 1848, ziarului Allgemeine Oesterreiehische Zeitung se exprima ideea cä intr-un astfei de stat, federal, vor fi includi §i romänii, sau Germania unitä §i liberä „poate mai bine sä restaureze antica Dacie §i sä-§i creieze in ea, ca Regat democrat-constitutional, un aliat credincios“20. ln aceste imprejuräri, la 22 iulie 1848 este semnatä scrisoarea de acreditare a lui loan Maiorescu ca agent romän pe lingä Diéta Germanica21. Iar lui Alexandru G. Golescu ii erau transmise la 1 august) 1848 de cätre Ion Voinescu II, din insärcinarea Locotenentei Domne§ti, instituitä dupä demisia Guvernului provizoriu, instructiunile referitoare la 16 Ibidem, p. 374. 17 Ibidem, p. 616—617; vezi $i D. Berindei, Din inceputurile diplomádéi románesti moderne. Ed. politicä, Bucure?ti, 1965, p. 59. 18 Ibidem, p. 646. 19 Ibidem, Тош. Ill, p. 77. 20 Ibidem, Tom II, p. 656. J1 Ibidem, p. 671—672. О copie a scrisorii de acreditare a lui I. Maiorescu se aflä la Bundesarchiv, Aussenstelle Frankfurt, fond. eit, f. II'.
