Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

III. Etnografie

590

VALÉR POP

6

tui popular le-а rezolvat cu múlta ratiune §i gust, realizínd piese de о neasemuitä frumusete. Frecventa covinjitoare a unui acord sobru, in care rosul este dominantá a decorului iar celelalte culori sint folosite pentru a atenua sau potoli intensitatea tonuluii de ro$u. Catrintele prezintá deci о gamä cromaticä armonioasä, in general vie, luminoasä §i echilibratä care degajä cäldurä §i optimism, intemeiatá pe numeroase combinatii picturale, pornind de la sobrietatea armoniilor simple care caracterizeazä piesele nevedite §i cu alesäturä, la exuberanda cromaticä a celor realizate prin broderie. Pe lingä diferitele nuante de ro?u, in cromatica decorurilor mai íntílnim о gamä bogatä de nuante de galben, portocaliu, albastru §i verde. La toate catrintele s-а folosit in decor culoarea albä. Unele catrinte cu decor in registre, au regdstre intregi colorate doar in culoare albä §i sint numite zonal catrinte cu razä.

Fotele, denumite zonal prijitori, au tot formä dreptunghiularä dar de dimensiuni mai mari, cu lätimea mai mare decit inältimea. Inältimea variazä intre 80—90 cm iar lätimea intre 115—140 cm. Ele se poartä infä§urate strins pe corp, de la briu ín jos, fiind legate la talie cu brinete $i briie. Fota are о structurä mai simplä. Partea centralä, avind о lätime de 22 cm, este simplä, de culoare neägrä. Restül suprafetei este policromä, realizatä printr-o succesiune ritmicä altemantä, de vriste colorate introduse in bätealä. Laturile lungi ale fotei sint marcate de eite о bandä latä ro$ie, incadratä de vristute in diferite culori, mai freevent, galben, albastru, verde §i negru.

Catrintele §i fotele din diferite zone etnografice din tarä, ca elemente de port, au fost cercetate si prezentate in numeroase lucräri de sintezä privind arta popularä romäneascä sau portul popular romänesc ori in monografii zonale, lucräri ce au stat la baza prezentului catalog6.

6 Arta popularä romäneascä, Editura Academiei R.S.R., Bucure$ti, 1969, p. 277—354; Tancred Bänäteanu, §.a., Arta popularä in R.P.R. — Port, tesäturi, cusäturi, ESPLA, Bucure?ti, 1957; Tancred Bänäteanu, Marcela Foesa, Ornamentul in arta popularä romäneascä, Editura Meridiane, Bucure^ti, 1963; Tancred Bänäteanu, Arta popularä din nordul Transilvaniei, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1969; Tancred Bänäteanu, Portui popular din regiunea Maramures (zonele Oas, Mar amur es, Läрщ), Ed. Casa creatiei populare, Maramures, 1971, p. 1—141; Tancred Bänäteanu, Románia — din tezaurul portului popular traditional, Ed. Sport-Turism, Bucure^ti, 1977, p. 391—409; Vladimir Dumitra^cu, Necropola de incinerafie din epoca bronzului de la Cirna, Editura Meridiane, Bucure§ti, 1961, p. 244—284; Vladimir Dumitrescu, Arta neoliticä in Románia, Editura Meridiane, Bucure$ti, 1968; Vladimir Dumitrescu, Arta preistoricä in Románia, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1974, p. 343— 362; Nicolae Dunäre, Portul popular din zona Zarandului, ín Sargetia, IV/1967, Déva; Nicolae Dunäre, Arta popularä de pe Valea Jiului, Editura Academiei R.P.R., Bucure$ti, 1963, p. 313—322; Nicolae Dunäre, Marcela Focsa, Portul buciumanilor din Munfii Apuseni, ESPLA, Bucure§ti, 1957, p. 14—16; Nicolae Dunäre, Portul popular din Bihor, ESPLA, Bucure^ti, 1958, p. 11—171; Nicolae Dunäre, Ornamentica popularä tradifionalä comparatä, Editura Meridiane, Bucure$ti, 1979; Nicolae Dunäre, Constantin Catrina, Portul popular romänesc de pe Tirnave, Ed. Casa creatiei populare a judetului Br^^ov, Bra^ov, 1968, p. 107—111; Florea Bobu Florescu, Portul popular din Moldova de Nord, ESPLA, Bucure?ti, 1957, p. 16—17; Florea Bobu