Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
588 VALÉR POP 4 tesäturii in zona decorului, atunci cind acesta este realizat prin nevedire sau alesäturä, este diferitä: printre fire, in lätunoi, cu clupci, sau cu täieturi. ln majoritatea cazurilor s-au folosit mai multe tehnici pentru realizarea aceluia§i decor. Broderia este folositä mai ales la ornamentarea catrintelor mai noi. La unele se imbinä tehnicile de tesut cu broderia. Datoritä folosirii diferitelor tehnici de lesüt partea omamentatä a catrintei se ingusteazä, deformind dreptunghiul trupului catrintei. Pärtile laterale ale decorului sint, de obicei, festonatel cu linä din acelea$i culori, ca in decor. Unele catrinte au pe marginea decorului ciucuri scurti sau dantelä, la cele mai noi. Decorul catrinlelor este, in general, о compozitie realizatä in registre ornamentale dispuse pe orizontalä, printr-o succesiune nelimitatä a motivelor ornamentale. Delimitarea compozitiei se distinge pe plan vertical printr-o dispunere simetricä, paralelä a registrelor. La majoritatea catrintelor alterneazä registre ornamentale cu vriste sau spatii libere, de obicei colorate in diferite nuance de ro§u, ceea ce constituie $i fondul cromatic al decorului. La unele compozitii spatiile libere sint strábátute in lungime, in zona medianä, de fire sau grupuri de fire de altä culoare ori de vriste inguste. Unele registre ornamentale sint §i eie delimitate in lätime de vriste in linie dreaptä, meandricä ori in zigzag. Liniile meandrice sau in zigzag sint realizate cu $nur din fir metalic aplicat pe tesäturä. Un alt tip de deeor etste cu registre apropiate, färä spatii libere intre ele, fiind delimitate doar de) vriste mono sau policrome sau de fir metalic tesut sau aplicat pe jesáturá. Un al treilea tip este decorul omogen in care motivele ornamentale formeazä о compozitie unitarä cu Ornamente dense sau dispersate. In cadrul acestui tip apäruse catrinta cu dupci, al cärei decor era realizat cu motive in relief. In general, forma si märimea decorului variazä foarte putin de la о catrintä la alta, ceea ce individualijzeazä fiecare piesä in parte, este gama motivelor ornamentale $i aranjarea lor in cadrul compozitiei. La catrintele cu decor in registre distingem о simetrie pe verticalä fatä de un registru central, iar in cadrul registrelor о dispunere simetricä pe verticalä $i о dispunere ritmicä lateralä, bilateralä sau altemantä a motivelor pe orizontalä ori о dispunere asimetricä a motivelor. Din punct de vedere morfologic distingem compozitii cu motive geometrice si geometrizate, realizate prin tehnica tesäturii, motive liber desenate, realizate prin broderie si compozitii mixte, in care alterneazä registre cu motive geometrice sau geometrizate cu registre continind motive liber desenate. Analizind semantica ornamentalä a compozitiilor, semnificatia r-eprezentärilor, constatam frecventa motivelor abstracte, a cäror sorginte este greu de explicat, dacä nu inexplicabilä, rezultate din structura tesäturii si din imbinarea culorilor. Dintre acestea amintim diferitele tipuri de linii $i puncte. Deosebit de bogatä este gama motivelor concret-realiste, fiziomorfe $i skeomorfe. Din categoria motivelor fiziomorfe intilnim pe cele cosmomorfe: diferitele reprezentäri ale soarelui, stelele, fulgerul —
