Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
586 VALÉR POP 2 expozitii de artä popularä romäneascä. Dintre acestea amintim expozitia „Ornamente der rumänischen Volkskunst“ (Ornamente din arta popularä romäneascä), organizatä in anul 1943 la Berlin. Valoarea artisticä a exponatelor románesti a fost apreciatä de cätre gazde in catalogul expozitiei, editat cu aceastä ocazie, cu titlul „Volk und Schrift“, in care aratä cä aceste obiecte sínt expresia continuity fii poporului román2. ORIGINEA CAT^INTELOR $1 FOTELOR Din punct de vedere istoric, catrinta si fota, aläturi de cäma§a täräneascä, sint principalele piese ale costumului popular femeiesc, ce menfin atit in forma lor, eit §i in ornamenticä, elemente ale portului popular strävechi. Catrinfa, datoritä importantei sale vestimentare, apare, cu о deosebit de bogatä omamentatie policramä, mentinindu-se in aceastä forrná din timpuri indepärtate. „Catrinta, singurä sau asociatä cu opregul in franjuri, aplicindu-se atit in spate eit si in fatä, se observä in unele asezäri ilirice (Vinea). Ea apare foarte evoluatä la illiro-traci fiind deosebit de bogát impodobitä3 4. Aceea§i vechime preistoricä о are §i fota, atestatä de descoperirile arheologice, din epoca neoliticä, de la, Cucuteni si Vädastra'*. Vechimea fotei este atestatä §i printr-un alt element complementer al säu, betele. „La figurinele de la Cirna se distinge, in mod cit se poate de dar, о piesä care incinge mijlocul, realizatä din fibre textile. Sint, färä indoialä, betele, obfinute mai degrabä prin tehnica betiijoarelor decit prin fesut“5. MATERIALE 91 TEHNICI DE LUCRU Materia primä utilizatä la fesutul catrinfelor §i fotelor este, in exclusivitate, Una oilor furcane, cu firul lung §i rezistent. Din acest motiv, cele mai numeroase catrinfe si fote provin de la locuitorii zonelor pastorale premontane si montane. Doar pentru decor se folosesc alte eategorii de linä sau alte materiale textile. In timpul prelucrärii, din linä se extrag, cu ajutorul drevelor, firele mai Iungi, adunate in caiere, din care se toarce un fir subfire, bine räsucit — pärul —, folosit pentru urzealä. Din restul linei, ce rämine de la pieptänat,, se toarce un fir ceva mai gros — canura —, folosit la bätealä. Dupä tors firele se urzesc, formind sculuri ce se vopsesc cu materit vegetale, de obicei scoartä de arin §i frunzä de nuc ori cu vopsele pe bazä de anilinä. Firele de urzealä se vopsesc numai 2 Ornamente der rumänischen Volkskunst, in Volk und Schrift, Berlin, 1943. 3 Florea Bobu Florescu, Geneza costumului popular románé sc, in SCIA, VI, nr. 1/1969, p. 19—24. 4 Ibidem. 5 Ibidem.
