Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
IOAN R. NICOLA 50 576 neinteleasä §i nici mácar acceptatá de el — tineretul de astäzi, la о cerernonie de cinstire a animalelor de munoá — reprezentate prin „Boul ínstrutat“. Numai acesta poate fi mobilul §i explicafia faptului cá mai träie$te astSzi acest ritual, goi de confinutul säu arhaic, dar plin die un alt confinut, care ii imprimä nu о existentá forfatä — artificials, ci ima benevolá — naturals. Or, tradifia de cinstire a boului ínstrutat — a animalelor de muncS, implicit íji a muncilor agricole este un lucru frumos $i bún — care merits refinut, nicidecit ceva retrograd $i däunätor — care ar trebui inláturat din viafa oamenilor. Credem cá de asemenea idei au fost animate autoritSfile judefului Cluj, cínd — in anul 1969 — au intervenit activ ín viafa obiceiului multimilenar al „Boului Ínstrutat“. FOLCLORUL Intocmai ca §i alte manifestari ritual-ceremoniale populare, §i „Boul ínstrutat“ a generat anumite productii folclorice, legate stríns de acest prilej. Din nefericire, ín cursul vremii, ele s-au pierdut, neajungínd pina la női decit foarte pufine. Cíntece. DupS afirmatiile unor bStrini, in trecut ar fi existat о „hőre a boului ínstrutat“, care se cinta „pe drum“ — in timpul procesiunii. Foarte posibil, din moment ce in unele zone din Transilvania exists pinS astSzi un cintec legat de procesiunea cu cununa de la seceri§. Nu am intilnit insS pe nimenea care sä-§i aminteascS textul, őri melódia unui asemenea cintec. „Pe drum“ se cintä astäzi diferite cintece, cu tematicá liricá — őri de „petrecere“ — dar nelegatä de acest prilej. N-ar fi exclus ca motivul „boului ínstrutat“ sá se fi refugiat in colinde: se cunosc in Transilvania citeva colinde in care este menfionat um bou impodobit. De altfel, boul este prezent ín multe cíntece din folclorul nostru. Exists insä melodii instrumentale, pe care läutarii le cintä pe parcursul procesiunii: unei astfel de melodii spuníndu-i-se „de chiuit, la boul ínstrutat“ sau „zicalS la peana boului“. De exemplu: in Chintelnic se cintä, tot timpul cit procesiunea strábate satui, о singurä melodie — vechea $i cunoscuta melodie a dansului fecioresc „Bánul Märäcine“ (in partea locului numitá „Cálu^arul“); in celelalte localitäti tot о melodie de dans, de obicei rezervatá acestui prilej. Unii láutari, din cei adu§i de prin alte1 párti, necunoscind zicala penei din localitate, cintä pe drum о melodie oarecare de dans, ori cintecele pe care le cintä feciorii: fel de fel de cintece — astSzi, mai ales de Stil „modern“, din Muntenia ?i Olanda. Strigäturi (chiuituri). Sint singurele productii folclorice vocale cu tematicä legatä de „boul ínstrutat“ ce se pót auzi astäzi. Ele sint nelipsite pe intregul itinerar al procesiunii, din momentul plecárii alaiului píná la sosirea la locul petrecerii, iar aci §i la jocul penei — bineinteles dacä acesta se mai practicä. Strigäturile sint recitate de cätre fete §i neveste, in contrapunct cu cintecele feciorilor, contribuind la augmentarea vacarmului produs de multimea imensä incolonatä in procesiune.
