Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
570 IOAN R. NICOLA 44 un fond magic. Este $tiu,t cä magia vizeazá viat a matériáié a omului (reu^ita muncilor, prevenirea relelor ce ar putea näpästui pe om, indepärtarea acestora, ameliorarea traiului etc., apoi viata $i sänätatea animalelor. Ulterior, in perioada istoricä cunoscutä sub numele de „antichitate“, elemente ale diferitelor religii pägine s-au suprapus peste fondul originär amplificind ?i conturind mai pregnant ritualul (cununa boului fiind un vestigiu din cultui soarelui; procesiunea este aidoma celor antice, masa comunä ... identicä petrecerilor rituale). Mai tirziu, apare religia cre§tinä. Aceasta, punind accentul pe viafa spirituálé, cautá sá inläture tradifiile págíne. Dacé nu a reu§it sá inläture cultui págin al boului, a izbutit sá-si puné amprenta asupra ceremoniei agrare: crucea. Dar, influenta bisericii creatine nu s-а rezumat numai la aceastä acfiune pe plan exterior — ínlocuirea aproape generálé a stravechii cununi pägine cu crucea — ci ea a fost mult mai profundä. Tolerind vechiul continut págin de origine magicä, a suprapus peste el ideile despre prezumtiva putere a crucii ■— de a birui fortele ráului, idei fundamentate ín crestinism. S-а produs astfei о bizaré simbiozé pégínácre§tiné, care a fost binefécétoare pentru soarta ritualului. Acesta — imbogátit fiind cu valenfe női si filtrat prin ideológia erestiná — §i-% facilitat adaptarea la vremuri mai női, ceea ce i-a asigurat prelungirea existenten Strébétind un lung §ir de secole, ritualul a ajuns piné astázi, cind se prezintá drept un conglomerat de reminiscente din diferitele epoci precedente, vestigii ce convietuiesc simultan, idei si acte aproape nein felese de oamenii zilelor noastre, care sint practicate doar formai. Dar acesti oameni ai secolului al XX-lea, animafi fiind de о mentalitate bazatá pe rafiune §i experienté pozitivé §i díndu-^i seama de inutilitatea practicárii unor acte (miine-poimiine, poate chiar de inutilitatea ritualului in totalitatea lui), eliminá — de la un an la altul — vechile rämä§ife magico-mistice, pentru a pástra numai un fond realist. Semnificafia acestei női $i ultime ipostaze din viata obiceiului este claré: spectacol distractiv. Componenta ceremoniei. Analizind in continuare componenfa ceremoniei, distingem existenfa unor eonditii organizatorice, acte magice §i simboluri, fiecare avindu-si semnificatia sa proprie; toate insá fiind incadrate íntr-un complex sihcretic. Numai in cadrul acestuia ele pót fi íntelese. a) Conditii organizatorice. La orgänizarea si pregétirea ceremoniei, tradifia popularé impune о seamä de condifii prealabile, care sint respectate; de exemplu, in Cäian §i Chintelnic, sexul feminin trebuie finut cít mai departe —- atit de pregätiri, eit §i de boul instrutat (reminiscenfa situatiei de inferioritate in care era tinutá femeia in societatea din trecut si de cétre diferitelei religii); pretutindeni boul trebuie sät fie de culoare cit mai deschisä — nu neagrä, cäci culoarea neagrä este rezervatä lucrurilor sumbre; boul va fi instrutat numai de oameni curat imbräcafi, in nici un caz de mascafi (pentru cä mascafü reprezintä spirite rele, care abia dupä ce vor fi fost ,,cumpärate“ de cätre om prin daruri pot fi con-
