Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

III. Etnografie

566

IOAN R. NICOLA

40

i se mai atribuie insu^iri miraculoase. Am consemnat, doar credin(a cä dacä cu florile §i frunzele din peanä se ating animalele duse la tirg, atunci se vor stringe atit de multi cumpärätori in jurul acestora, ci^i privitori au fost la Boul instruct. Peana nu mai este ,jucatä“ pretutindenea — actiune care altädatä era corolarul ceremoniei; nu mai este respectata in chip deosebit — odatä terminata procesiunea, peana este neglijatä: dusä acasä pe neobservate $i in liniate, de cel care a obtinut-o, nici vorbä de incä un alai, őri este chiar jumulitä — pentru a se lua din ea flori $i frunze (pl. LVIII).

laté deci peana ajungind sä fie о simplä podoabä, färä eontinutul originär magic, care i-a dat о atit de mare prestanfä.

Imbräca nintea personajelor din alai. A suferit §i ea о evidentä evolufie, modifi ärile fiind dictate de schimbärile de caracter §i de confinut ale ceremon alului, care de la aspectui cultic originär s-а indreptat spre unul distructiv.

In trecut, imbräcämintea era in concordant cu simbolul §i functia personajului: pentru cele care reprezentau vegetata (Pädure, Frunzar, Mositei) costumafia era frunzi§ verde); pentru cele care reprezentau diferite spirite (Draci, Сепщогсе) si pentru cälärefi era coif, platóvá — semn al puterii si al autorität-ii.

Astäzi, dacä frunzi^ul nu-i о problemä, in schimb confecfionarea coifurilor §i plato?elor prin cojirea copacijor din pädure (cire§i, tei) constitute un „delict silvic“. Pentru a evita nepläcerile ce decurg din aceasta, tineretul i?i improvizeazä costume din ímbinarea a fel de fel de piese de port:

— cälärefii: uniforme bizare (coif din hirtie sau §apcä de ceferist, centurä §i diagonalä ofifereascä, cu haine de cele mai diferite uniforme);

— insofitorii boului: poartä §orf ro§u (Mänästirea, pl. LIX);

— mascafii: haine cit mai rele, mai pestrife — ca totul sä fie cit maii caraghios. Unii se travestesc §i in fetaeie gravidä, alfii imitä ultima modä — fustä, „mini-jupe“ ?i ciorapi de relon (Mänästirea, 1968), unii i§i pun chiar §i mascä de gaze — pentru a apärea cit mai fioro§i (Cäian, 1939). Deci, iatä cä nici imbräcämintea personajelor nu a rämas neschimbatä.

Pe drum. Comportamentul celor care compun alaiul, de la plecare pinä la sosirea la locul petrecerii, nu a fost nici el totdeauna a$a cum se manifestä astäzi. •

In trecutul pierdut in negurile preis tori ei, probabil о astfei de procesiune avea un caracter grav, ca mai toate ceremoniile cultice. Chiar Sji in zilele noastre, pe alocuri plecarea alaiului de la locul unde s-au efectuat pregätirile se face in cea mai mare liniate; ceea ce-i semnificativ (Cäian, Chintelnic).

In trecutul mai apropiat de noi, ?i pe mäsurä ce ritui $i-a pierdut caracterul säu originär hieratic, procesiunea cu boul instruct a cäpätat un caracter tot mai exuberant, distractiv. Faptul cä in unele localitäfi mascatii simulau pe parcurs actui sexual, considerat azi ca fiind ceva