Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
564 IOAN R. NICOLA 38 rului personajelor, respectiv a complexi tátii componentei (manifestári asociate etc.) sint forme tot mai noi; varianta de táp conglomerat fiind cea mai nouä. Bőül. Acest „personaj“ principal al manifestarii nu a scäpat nici ei de anumite influente in decursui vremii. N-ar fi exclus ca in trecutul indepärtat sä fi fost nu bou, ci taur. Bänuim aceasta nu referindu-ne la arhaicul taur egiptean — Apis — ci la fapte din vremea noasträ; pinä dupä inceputul secolului al XX-lea, in unele localitä(i eroul ritualului era taurul comunal. De exemplu, in Caila, unde taurul era condus numai de cätre oameni adulfi — singuri in stare sá-1 stäpineascä36. Insä, deoarece nu fiecare sätuc avea taur, §i, de altfel, acesta este de obicei agresiv §i greu de stäpinit (lucru ce ar fi cu totul nepläcut in cadrul alaiului), iar boul este blind — §i ca tovarä? de muncä al omului chiar iubit, taurul a fost inlocuit cu boul. Dar lucrurile nu s-au oprit aici: intre cele douä räzboaie mondiale — din cauza pauperizärii (äränimii, in gospodäriile sätesti se räresc boii. $i atunci, färä multä ezitare, boul a fost inlocuit cu о vacä, vaci aflindu-se aproape in fiecare gospodärie. Desigur, nu-i vorba deloc de о revenire la un prezumtiv cult al vacii, dovadä faptul cä de indatä ce se putea afla undeva un bou acesta era pus in dreptul säu traditional de „bou instrutat“. A$adar, boul poate fi substituit de vacä, dar niciodatä de bivol — din cauza aspectuluii säu urit si a credintei cä bivolul ar fi un animal necurat. Este cazul sä amintim aci de „berbecul instrutat“: in comuna Pädurenii, la „impreunatul oilor“ — ce are loc in prima decadä a lunii mai, de fiecare turmä se impeneazä eite un berbec. Este impodobit cu peanä (din bujori §i läcrämioare), este dus de doi feciori, iar un al treilea il minä din urmä; berbecul §i feciorii sint udati cu apä; i se joaeä peana — dupä care berbecul este läsat in mijlocul turmei (peana va fi pästratä in casä — pinä ce se usueä), apoi dupä о micä petrecere se face mulsul oilor §i mäsurarea laptelni, iar turmele vor ie§i separat la cimp. (In anul 1957 au fost trei türme: — trei berbeci impenati). Oare aceasta insemneazä cä tradi(ia putemicä a „boului impenat“ din acest sat s-а extins $i asupra oilor, sau este о reminiscentä dintr-un cult apärut anterior — in epoca pästoritului? Peana. Este unul din principalele elemente componente ale obieeiului de care ne ocupäm. In trecut, ea urma — din punctui de vedere al importantei, imediat dupä bou; de aceea, era rivnitä de toti §i pästratä cu grijä de cel care a intrat in posesia ei. Oare de ce atita atentie §i grijä?... Deoarece credinta popularä atribuia penei puteri magice (alungarea duhurilor rele, a bolilor etc.), puteri pe care ea §i le-^cäpätat prin ceremonia al cärui obiectiv a fost — impreunä cu boul: procesiunea, udarea cu apä. 30 Cf. inf. pr. Petru Viman, 75 ani (1965) din com. Negrile§ti-Dej, care — prin any 1901—1902 — a asistat la ceremonia „Boul instrutat“ in satui Caila-Bi,strifa. Am verificat informa(ia, ulterior in localitatea respectivä.
