Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
558 IOAN R. NICOLA 32 sínt foarte ocupati de Rusalii), s-ar putea ca in acel an ,,Boui! instruct“ sä nu se facä. Se cunosc destule asemenea oazuri, cind pregätirile s-au efectuat pinä in ajun, dar din cauza lipsei läutarilor „Boul instrutat“ totu^i nu s-а fäcut. EFECTELE ASUPRA RITUALULUI Factorii mai sus arätati au avut efecte multiple asupra obiceiului, atit in ce prive§te continutul — esenfa, substratul ideologic, cit si in privinfa formei — practica, desfä§urarea sa: respectiv atit asupra aspectului general, cit si asupra diferitelor elemente componente, producind modüficäri multiple si determinind evolutia. Traditia. Intr-o localitate, aceasta va indica inain tea altor elemente efectul factorilor asupra ceremoniei. !n trecut, acentia fiind maii slabi, traditia era foarte puterpicä, adicä de Rusalii se fäcea in mod regulat — anual — „Bou instrutat“; astäzi, actiunea factorilor fiind deosebit de puternicä, tradifia este pretutindeni mult släbitä, a§a cä §i practica obiceiului este in descrestere, este inegalä — ca intensitate, frecventä si in termi tenfä. Evenimeintele legate de cel de al doilea räzboi mondial au dat о loviturä puternicä tradifiei, adicä existenfei ritualului. Dupä 1944, dacä pe alocuri el a reinviat, in anii urmätori a descrescut vertiginos, incit astäzi abia dacä se! mai mentine in viafä. Frecventä. Strins legatä de traditie este si frecventä. ln trecut, „Boul instrutat“ era des intilnit;1 astäzi foarte rar — abia in citeva localitäfi. Organizarea. La organizarea ceremoniei, in trecut veghea intreaga colectivitate säteascä. Pe mäsurä ce tradifia a släbit, organizarea a rämas in seama tineretului. In lipsa din sat a unui numär suficient de feciori, dacä traditia localä este puternicä, colectivitatea insärcineazä cu efectuarea pregätirilor chiar pe feciora§ii care abia au trecut de virsta copiläriei (Cäian, in anul 1965). In mod exceptional, in unele localitäfi (Chintelnic si Cäian) femeile sint categoric ti nute departe, atit de' pregätiri, cit si de simpla atingere cu mina a boului instrutat; caz care sugereazä ipoteze interesante in privinta originei §i setnrnificafiei ritului. Data. Precum am arätat anterior, ritui este legat de ziua a doua de Rusalii. Dacä in trecutul indepärtat numärul mare de särbätori — bisericesti §i populare — era binevenit, cäci erau ocazii de repaus pentru iobagii care nu mai pridideau cu munca, insä omul din timpurile mai apropiate de noi — nemaiputindu-§i permite sä facä risipä de timp — au renuntat la multe asemenea särbätorii traditionale, iar omul zilelor noastre le-а redus §i mai mult. Cine mai tine astäzi Rusaliile timp de patru zile, asa cum se särbätorea odatä? Astäzi doar о singurä zi: duminica. Drept care, in ultimii ani aproape pretutindeni „Boul instrufat“ а fost transmutat pe ziua intiia de Rusalii (com. Chintelnic), cind tot a$a de bine se poate desfä§ura ceremonia si petrece ca si1 in ziua a doua. In sudul Transilvaniei a avut loc о schimbare mai, mare; acolo obiceiul, care este doar о palidä variantä a „Boului instrufat“ din nord, s-ai desprins
