Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

III. Etnografie

532 IOAN R. NICOLA fi magicá se cäutau dói bői negri gemeni, näscuti in zi de simbätä. Injugati la о tinjalä de cätre doi-trei sätenii se dä ocol satului bintuit de holerä. Atunci aceastä molimä va fugi in alte pärti22. — Särbätoarea boilor. In calendarul popular s-а statornicit о zi de ,,odihnä“pentru ei. Este „Marcul boilor“, la 25 aprilie. In aceastä zi era prescrisä abtinerea de la munci cu vitele, indeosebi de la arat. Nu numai sä nu fie puse in jug, >dar nici mäcar cu fringhie sä nu fie legate in grajd, iar omul nici sä nu punä mina pe coarnele lor, cäci dacä nu se respectä aceasta animalele se imbolnävesc ori „se stricä de cap“, sau capätä „tragän“, ori vor fi atacate de fiarele sälbatice23. — Strat de Rusalii. Este incä о särbätoare pentru odihna animalelor, la о lunä dupä Pa$ti. In aceastä zi: nu se muncea nici in casä, nici la cimp (pinä $i päsärile tin, zice-se, aceastä särbätoare). E ziua in care „se leagä“, prin jurämint, cälu$arii. ín caz contrar, vitele se vor imbolnävi. ori chiar innebunesc, umblind buimace pe cimpuri24. — Boii Singeorzului. In Maramure§ (Sat-Sugätag §i imprejurimi), era, pinä in preajma celui de-al doilea räzboi mondial, obiceiul ca, in ziua de Sf. Gheorghe (23 aprilie), numeroase perechi de feciori, purtind fiecare pereche eite un jug impodobit cu ramuri de mesteaeän — toate jugurile fiind unite intre eie printr-o lungä tinjalä — sä dueä intr-o telegutä pe feciorul care a arat cel dintii in primävara respectivä. Toti cei injugati — a$a imbräcati cum erau — traversau riul Mara. In mijlo­­cul riului se opreau $i seäldau bine pe cel särbätorit, in väzul unei mari multimi care asista pe malurile riului. Dupä aceastä „lustratio per aquam“, ce se efectua in credinta unei rodiri imbel$ugate, a$a-numitii „boii Singeorzului“, cum li se spunea perechilor de feciori, mergeau la casa särbätoritului, unde petreceau pinä noaptea tirziu25. In toponimie este reflectatä atitudinea plinä de dragoste $i respect fatä de acest valoros tovarä? de muncä al omului. De exemplu, sint loca­­litäti care ii poartä numele: Sinbou (Sf. Bou), Sinboieni, Täure, Täu­­reni — din zona unde pinä astäzi se practicä ritui boului instrutat; Vaca (astäzi Cri$an) din Tara Zarandului etc. Pe lingä credintele $i obiceiurile mai sus mentionate, care sint remi­­niscente dintr-un dispärut cult al boului, asemenea vestigii existä chiar sub forma de teatru popular — cu mä$ti (de felul „Viflaimului“). In citeva localitäti din Moldova, cunoscute ca vechi centre agricole. (Gura Väii — Bacäu, Sine§ti ?i Bältati — Ia$i, Fundu Moldovei $i Mälini — Suceava, Humule$ti — Neamt) mai viefuie^te pinä astäzi о atare mani­festare. Este practicatä de fläcäiandri, care colindä pe la casele gospo­­darilor, dar nu primävara, ci in cadrul särbätorilor de iarnä. Se intil-22 Idem, Dufmanii fi prietenii omului. Bucuresti, 1916, p. 332. 23 Simion Fl. Marian, Sarbätorile la romäni. Bucuresti, 1901, vol. III, p. 286. 24 C. Rädulescu-Codin, D. Mihalaehe, Särbätorile poporului, Bucuresti, 1909, p. 64. 25 Tache Papahagi, Images d’étnographie тоитагпе. Bucuresti, 1930, t. II, p. 166—168.

Next

/
Oldalképek
Tartalom