Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
528 IOAN R. NICOLA 2 cit §i acélóra care, bazindu-se ре о vastä informare, au redactat lucräri despre särbätorile la románi. Pentru prima data, dupä cit se pare, acest obicei este semnalat abia la mijlocul secolului trecut, intr-o Gramaticá romána, pentru uzul tineretului §colar, apärutä la Cluj, in 1852, unde se vorbe§te de purtarea prin sat a unei vite impodobite cu frunzä verde §i flori5. In studiul sáu referitor la $cheii din CergäuK, Ion Mu§lea a prezentat detaliat atestárile mai vechi ale acestui interesant obicei, citind informafii oferite de Moldovan Gergely pentru zóna Álba Iulia §i de Ion Bianu pentru Fáget—Blaj7. Ion Mu$lea descrie^ apói obiceiul „boul ferecat“ al §cheilor din Cergäu Mic, practicat in ziua' de Sinziene (24 iunie)8. Mai recent, G. Retegan a publicat о amplä descriere, pe baza observatiei directe, cu privire la obiceiul Dracii din Valea Tible^ului, localita(ile Cäianu Mare §i Cäianu Micn. Aceste men(iuni sumare prezintä importanfä mare in privinfa ariei de räspindire a obiceiului in trecut. In culegerile noastre folclorice am descoperit variante $i date necunoscute in legäturä cu „boul instrufat“, constatind, totodatä, §i faptul cä el se apropie de sfínjitul existen(ei sale. Ceea ce ne-а determinat sä le consemnäm ?i sä le prezentäm in studiul de fatä. Origine Särbätorirea aceasta a boului este — probabil — о reminiscent din strävechiul cult ínchinat animalelor, cult care i§i are originea in preistorie. Intr-adevär, oamenii acelor vremuri, necunoscind mijloace §tiintifice (nici empirice) prea multe pentru asigurarea traiului $i a vie(ii omului §i a animalelor, precum $i pentru dezvoltarea vegetafiei, $i-au inchinat existenta unor divinitati in dósul lucrurilor ?i fenomenelor din naturä. In felul äcesta s-а näscut animismul, care a determinat aparifia diferitelor manifestäri magico-cultice spre a ci$tiga bunävoinfa $i protecta acestor divinitäti. Printre alte lucruri, fenoimene §i vietäti din naturä, omul vremurilor indepärtate — considerind animalele drept ni§te fäpturi legate organic atit de mama-naturä, cit $i de diferitele munci ?i de ocupa(ii — vedea in eie chiar §i reincarnarea oamenilor morti §i intruparea dife-J In Transilvania de Sud, fluierelor ornamentate cu inele de metal, li se spune la fei: „fluiere ferecate“. 4 Cf. Ion Bianu, Amintiri din copilärie. Manuscris din 1870, in biblioteca „Arhivei de folclor“ a Academiei Romane, filiala Cluj-Napoca, nr. 270. 5 Bibliográfia generáld a etnografiei fi folclorului, vol. I, Bucuresti, 1968, p. 156. 6 Ion Muslea, Scheii de la Cergäu fi folclorul lor. Extras din revista • „Dacoromania“, vol. V, 1928. 7 Ion Bianu, op. cit. 8 I. Muslea, op. cit., p. 156. 9 V. Retegan, Dracii din Valea Tiblefului, in „Revista de folclor“, Bucuresti, 1954, nr. 4, p. 27—54.
