Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
11 CULTURA POPULARÁ §1 CULTURA DE MASA 483 Chiar dacä arta prin inventarea da simboluri noi, aflate intr-o continua dezvoltare, este implicatä in transformarea mediului ambiant, al formelor de comunicare cu acesta, ea ara §i misiunea de a conserva si retransmite trecutul, prin intermecJiul tradifiei. Numai pe baza traditiei, cimpul cultural, relativ autonom dobindeste о normä de supraveghere a transmiterii §i accesului la fenomenele de culturä, conservarea traditiei, revenind institutiilor, §colilor §i sistemelor de instruire. Receptarea traditiei este consideratä nu rareori ca unica cale de acces la nou. ★ Pinä in prezent nu existä un consens in definirea culturii populare §i a culturii de masä. Lucrurile se complicä $i mai mult atunci cind este vorba despre о analizä a raportului existent intre tipurile de culturä men(ionate. Astfel, C. Potingä sustine cä: „cultura popularä, parte integrantä a culturii de masä, este numai о laturä a acesteia $i se aflä cu ea, a$a cum rezultä in mod firesc, in raportul de la parte la intreg“21. ln ce ne prive$te consideram hazardatä о atare abordare, la fei ca asertiunea aceluiaiji autor privind existenta unor forme ale culturii de masä in toate epocile istorice, invocind contextui de masä al practicilor mistico-religioase sau manifestärile din marile amfiteatre ale lumii antice. Färä indoialä cä simpla participare, fie ea $i numeroasä, la о manifestare publicä, este insuficientä pentru a se putea vorbi despre о forrná culturalä. De altfel, este in genere acceptat cä nu orice activitate umanä inträ in culturä §i nici produsele acesteia. Multe din ele dispar nepermanentizindu-se §i nefiind acceptate (sau doar temporar) de grupurile mai largi. Consideräm cä definirea culturii populare este posibilä numai in raport cu nofiunea de culturä in general, cu toate cä este dificilä eäutarea unei alte nofiuni cu mai: multe acceptiuni §i mai frecvent uzitate. Intrucit о pätrurxdere in hátidul sutelor de definipi pe care literatura de specialitate le consemneazä, sau a abordärii raportului dintre civilizatie §i culturä, ar depä$i posibilitätile $i intentfile acestui demers, ne vom rezuma la unele precizäri care sä nu ne indepärteze prea mult de subiectul propriu-zis. In cea mai largä acceptie, cultura ar cuprinde toate produsele materiale $i nemateriale realizate de om, aici fiind evidentä separarea mediului de viafä intre naturä §i culturä. In acceptiunea restrinsä, cultura ar ingloba domeniul valorilor lipsite in general de utilitate practicä si create din necesitáfi interioare, din nevoia de frumos etc. Divizarea culturii in materialä §i spirituálé, de altfei des intilnitä, pare inoperantä in cazul culturii populare. Dacä bunurile utilizate aparfinind civilizafiei tehnice a secolului nostru nu pot fi incluse in sfera valorilor perene ale natiunilor ce le p. 45 21 C. Potingä, Socialismul $i cultura de masä, Editura „Junimea“, Ia?i, 1972,
