Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

III. Etnografie

476 POMPEI BELCIUG 4 cifice ale dezvoltärii unor tárt §i popoare sau ehiar la zone teritoriali­­ce§te §i administrativ mai limitate. Cu valoare de generalitate ni se pare modul in care H. Mendras surprinde caracteristicile social-economice dominante ale societátilor rurale: „Un sat sau un grup de sate consti­­tuiau altädatä о lume destul de numeroasá §i diversificatá pentru a nu apela la nimeni §i pentru; a träi intr-o relativä autarhie economicä, de­­mograficä, socialä §i culturalä. Fiecare familie täräneascä producea cite putin din toate, satisfäcindu-§i principalele nevoi. Meseria§ii fumizau completärile, a cäror producere reclama о oarecare specializare. In mod normal, nu mergeau sä-?i caute sotii dincolo de itmediata vecinätate. In consecintä, intreaga viatä socialä era limitatä la cadrul satului sau al „tärii“. Fiecare i$i dezvolta propria sa civilizatie, putin diferitä de aceea a vecinilor“* 6. Este cunoscut faptul cä incä din a doua jumätate a secolului tre­­cut, pentru a defini ruralul s-а recurs la tipologii §i analogii cu mediul urban, cele mai cunoscute ?i comentate fiind ale lui Tönnies, care atri­­buia ruralului ca dominant caracterul de „Gemeinschaft“ (colectivitate, comunitate), iar urbanului caracterul de „Gesellschaft“ (societate) §i cea a lui, Dürkheim care folosea in acela$i sens pentru rural „solidaritatea mecanicä“, iar pentru urban „solidaritatea organicä“. Formulärile aces­­tei dihotomii continuä §i in prezent. Redäm mai jos una ce ni s-а pärut semnificativä7 : Elementul de structura Ora? Localitate ruralä Imtindere Maire, fára posibilitate Micá, u$or de cuprins de cuprindere Organizare economicä Procesul muncii Procesul muncid relativ unitar diferentiat (nediferentiat) Structura sociologies Organizatii complexe Grupuri de persoane cu relativä ooeziune, in raporturi de inti­­mitate Färä indoialä cä aceste tipologi4 nu sint in mäsurä sä delimiteze realitätile complexe ale celor douä mediä in discutie, intre acestea exis­­tind multiple interferente, interconditionäri reciproce. Se afirmä insä, §i pe bunä dreptate, cä „esenta tuturor, fie cä diho­­tomie, fie ca un continuum intre „rural“ §i „urban“, este sä caracteri­­zeze polul „rural“ ca о sodetate täräneascä idealizatä, neschimbätoare, organizatä in comunitäti mici, intemalizate, idilice, care este intemeiatä 6 H. Mendras, Sociologia mediului rural, In Sociologia francezä contempo­ranti, Editura politics, Bucure?ti, 1971, p. 558. 7 H. Kötter, Agrarsoziologie, ln A. Ghelen, H. Schelsky (Hrs.), Soziologie. Ein Lehr- und Handbuch zur modernen Gesellschaftskunde, Eugen Diederichs Verlag, Düsseldorf-Köln, 1963, p. 210.

Next

/
Oldalképek
Tartalom