Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
474 POMPEI BELCIUG 2 Modernizarea largä pe plan mondial a societäfilor tradiponale, .prin antrenarea lor in circuitui civilizapei tehnice, este generatoarea unor schimbäri sociale fundamentale. In cadrul unui proces atit de complex are loc transformarea intregii structuri sociale, a modelului de familie, a atitudinilor §i preferin^elor. Vechiul imobilism rural a cedat locul unei mobilitási spapale necunoscute incä. Un microcosmos teritorialiceijte limitat, complet ingrädit din punct de vedere social $i cultural pne irevocabil de trecut. Datoritä mijloacelor de comunicape ín masä, a cälätoriilor, educapei, mobilitäpi geografice §i sociale, orizontului limitat din trecut i se opune о deschidere cätre zone inainte necunoscute §i inaccesibile. Omul societépi noastre nu mai poate fi conceput in cadrul unei comunitáp restrinse, oricit de perfect organizatä ar fi aceasta. In cadrul acestor ample prefaceri u r báni zár ea modemé generatá in prímül rínd de industrializare, se prezintá ca „un proces de restructurare socialä“, ca „problema de structurä socialä dinamicä“. Procesul de urbanizare iimplicá о serie de aspecte economice, tehnice si sociale, nu arareori contradictorii. Este vorba de implantarea de noi uni táp industriale, dezvoltarea serviciilor p transporturilor, a re^elelor de sänätate p invätämint, construirea de locuinte, dotäri publice si administrative, schimbäri ale popul atiei in raport cu pozipa fatá de mijloacele de producpe, schimbäri in constiinfa socialä. Creperea populapei urbane, dupä cum se stie, se datorepe, in condipile actuale, unui flux masiv de minä de lucru de proveniienpi ruralä care se incadreazä in locuri de muncä din mediul industrial. Contribuind la progresul tehnic prin munca lor, acepi oameni sosesc in mediul urban cu о mentalitate preindustrialä, care vine in contradictie cu etica industrial, cu civilizapa de tip citadin. Desigur, in perspectivä, stabilirea unei populatii relativ fixe intre urban p rural, aparipa in noile centre industriale a unei clase muncitoare de tradipe, paralel cu dobindirea in cazul muncitorului agricol a unui profil p status identic cu cel al muncitorului industrial, vor contribui la rezolvarea eontradictiei dinire sat p ora§. In stadiul actual insä, acest proces se aflä in plinä derulare. Se pune, ca atare, problema studierii, in cazul de fatä, a influen^ei pe care cultura, modelele de viatä de tip urban le exercitä ín sfera comportamentului atit al populapei din zonele rurale cit p asupra celei de provenientä ruralä stabilizatä in ora§e sau cu status fluctuant, cum este cazul navetipilor. In contextui aparitiei de noi traiectorii culturale, concomitent cu abolirea unor aspecte culturale tradiponale „indivizii aparpnind diferitelor grupuri sint conf run táti cu valori p modele ale altor sisteme socio-culturale decit cele ale sistemului cáruia íi aparpn“, care pot provoca „unele fenomene de neadaptare, tensiuni p atitudini care ameninfä echilibrul integrärii culturale“2. J O. Mi$col, Integrarea culturalä fi grupurile, In Civilizapía socialistá fi ttalorile ei, Editura stiinpficä enciclopedicä, Bucure$ti, 1975, p. 97.
