Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
462 AURELIA DIACONESCU 2 ln acela§i document, Alex. Tzigara-Samurca§ consemneazä: „O mentiune specials meritä concursui devotat ce mi-а dat la salvarea colecfiunilor Muzeului secuiesc din Singeorz (Sf. Gheorghe n.n.) in 1916, delegat fiind in aceastä insärcinare de cätre Ministerul de rczboi“3. Lui Aurel Filimon ii revine sarcina ca, in acord cu principiile de drept international consfinüte la Haga, sä asigure paza (färä a le ridica de la locul lor) a colectiilor muzeului/ secuiesc, a acestor „insulari izola^i in marea románeascá“4. Pune in ordine sálile din clädirea ce adáposteste „obiecte distante cu mii de ani de främintärile de azi“5, intocmind procese verbale cu constatärile asupra stärii muzeului, incit la primirea ordinului de retragere autoritäre ungare declarä: „Comandamentul militar román nu s-а atins de muzee si nu a jefuit colecfiile“6. An ul 1918 il statorniceste pe Aurel Filimon in Tirgu Mure§, perioadä dupä care este cunoscut pentru, pasiunea si perseverenfa cu care se dedicä pentru infiintarea unui muzeu de arheologie si etnografie in acest ora§. Constient de transformärile social-economice petrecute in viafa satelor, achizitioneazá tot ce este edificator pentru viafa materials §i spirituals a populatiei din judef, incepind cu monumente ale arhitecturii populare, piná la uneltele traditionale, obiecte casnice invechite supuse disparities ín afara peregrinárilor prin tinuturile muresene, printr-o foaie volants face un insuflefit apel cetáfenilor pentru „adunarea lucrurilor §i obiectelor a popoarelor din judet, fárá considerare de nationalitate, folosite in viata §i industria lor casnicä, obiecte primitive si de arts a portului si tesätoriei... ImbogStirea colectiunilor noastre si expunerea lor spre vizitarea publfcului va aduce si D-voasträ deplina satisfactie väzind roada muncii si contributia la unele pagini a istoriei de abia cunoscute“7. Cu prilejul conferintelor de popularizare din judef, organizate sub , egida „Astrei“, nu pierde niciodatä prilejul de a sublinia importanfa §i necesitatea infiintSrii unui muzeu la Tirgu Mures, cáutind „locurile imde se pót gási lucruri vechi“8, pentru a le avea in vedere in campaniile de achizitionare a obiectelor etnografice. In comuna Ungheni, cu prilejul acelorasi conferinte, se consemneazá: „pentru secfia etnograficS s-au gásit cruci de lemn din secolul trecut lucrate in filigram si sculptate“9 10. In intreaga sa muncá se orienteazá dupá ideile scolii etnografice clujene (G. Välsan, R. Vuia) in privinta obiectului de studiu in etnografie: poporul „elementul cél mai in tins si mai statornic din cuprinsul grupärilor omene^ti“m. Infiinfarea Societäfii etnografice romäne$ti din 3 Idem. 4 Alex. Tzigara-Samurca§, Contribute la istoricul Muzeului Secuiesc, in Székely Nemzeti Muzeum Évkönyve, Sfintu Gheorghe, 1929, p. 30. 5 Idem, p. 34. 6 Múzeumi és Könyvtári Értesítő, decembrie 1916. 7 Foaie volantä — Apel — 1921 (Documentele fám. Filimon). 8 „Astra“ la Voiniceni, in „Ogorul“, 13 aprilie 1921. 9 „Astra“ la Ungheni, in „Ogorul“, 20 aprilie 1921. 10 G. Välsan, Opere alese, Bucure§ti, 1971, p. 95.
