Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
5 PRESA ROMÁNA MURE$EANÄ 437 „Gazeta Mure?ului“ a intrecut nu numai in duratá pe toate celelalte publicatii culturale mure?ene, ci ?i prin tematica si numärul colaboratorilor säi. La ea, neavind caracter de partid, au colaborat, intr-o vreme de mari contradicti politice, aproape toti frunta?ii judetului, inregistrindu-se pas cu pas intreaga miscare culturalä judeteanä, ?i indeosebi activitatea cercurilor culturale invätätoresti, a despärtämintelor „Astrei“ ?i a societátii „Tinerimii románé“ din Tirgu Mure?. Ea a miiitat de asemenea pentru ridicarea calitätii invätämintului primär, pentru intensificarea actiunilor culturale la sate, ?i totodatá pentru ínfiintarea unei Universitäti populare a Muresului menitä sä imbräti?eze toate sectoarele de activitate obsteascä. Principalul colaborator al lui M. Demetrescu a fost colegul säu Eustatiu Märculescu, care semna cu pseudonimul Urbs. Ca ?i inainta?ele sale, „Gazeta, Mure?ului“ a dat apói о largä atentie culegerilor de folclor ?i evocärilor istorice si literare. Dezvoltarea presei culturale a preocupat insä nu numai pe intelectualii din capitala judetuluii, ci si pe cei din alte localitäti muresene care, de?i colaborau la publicatiile mentionate, doreau totu?i sä aibä si ei periodicele lor locale. $i pentru cä cei mai multi dintre ei activau in cadrele „Astrei“, noile publicatii au fost puse si ele sub egida acestei cunoscute societati. La Toplifa, notarul Petre A. Botian, preyed in tele despärtämintului local, a infiintat astfel la 1 martié 1929 ziarul Glasul Cä- Umanilor, dedicat problemelor social-economice §i culturale ale Mure§ului de sus §i, indeosebi, ale fáranilor muncitori la intreprinderile forestiere din aceastä regiune. 0 altä publicatie legatä de traditiile „Astrei“ a fost fondatä la Reghin in anul 1937 de cätre doctorul Eugen Nicoarä, directorul spitalului de stat, unul din cei mai apreciati exponendi ai „Astrei“. Noua publicatie intitulatä Astra-Reghin, a obtinut, pe lingä colaborarea intelectualilor din despärfärnint — Alexán dru Ceu^ianu, loan Malo?, Mihail Pintea, Ilié ípandru etc. — ?i colaborarea unor eminente personalitáti din lumea medicalä ?i literarä, ca Iuliu Hafieganu si Ion Agárbiceanu. Din seria incercärilor publicistice locale face parte ?i ziarul Credinta, „foaie culturalä, economicä §i socialä“, intemeiatá la Reghin in 1933. Intemeietorul ?i conducátorul ei, Em. I. Cocos (29 noiembrie 1911— 5 aprilie 1936), librar in acest óra?, a fost una din cele mai entuziaste figuri ale tineretului muresean al epocii. In momentul aparifiei ziaruluí nu avea decit 22 ani, dar se relevase ca о energie creatoare ?i indräzneafá. Cu un an mai inainte, päräsind postul de functionar pe care íl avea la banca „Mure?iana“, infiintase о librärie si, totodatä, in cadrul acesteia, о bibliotecä publicä de imprumut — prima bibliotecä de acest fel in oratui Reghin. ln aeela?i timp, el indephnea ?i functia de pre?edinte al Societätii tinerimii románé din Reghin si Jur ?i de secretar al societäfii corale locale, ?i se afirmase ca un insufletit conferentiar al „Astrei“. Prin ziarul „Credinta“ — credintä ín puterea culturiil ?i a necesitätii unor transformäri radicale social-economice — Em. I. Coco?, neajutat bäne?te de nimeni, intentiona sä dea un nou impuls vietii publice mure?ene ?i totodatä sä mobilizeze, pentru räspindirea culturii in mase, pe tofi tinerii
