Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

3 PRESA ROMANA MURE$EANA 435 cele politice, Organe ale diferitelor partidé, au izbutit sä adune in jurul lor un mai mare numär de colaboratori §i cititori. Inceputul presei social-culturale mure^ene in limba romänä l-а fäcut säptäminalul Ogorul (foaiei economicä socialä) care a apárut la 3 noiem­­brie 1920, ca organ al federatiei cooperati velor „Ogorul“ din Tirgu Mure§. Programul „Ogorului“ se inspira din näzuintele economice cooperatiste §i culturale pentru vindecarea ránilor rázboiului, din punct de vedere ma­terial, $i a aplicárii reforméi agrare prin conceritrarea tuturor elementelor avizate. Redactorul sáu, loan Buzea, era dealtfel un entuziast cooperator preocupat de latura practica a problemelor. Pe lingá problemele social­­economice, „Ogorul“ §i-a deschis larg coloanele §i pentru chestiunile cul­turale §i literare. Primii sái colaboratori au fost mure§enii Ion Bozdog, V. B. Muntenescu, preot in Solovästru, Ilisie Pogáceanu, Ionitä Suciu, Teo­dor Megie§an §i altii, cárora, pentru partea literará, li s-а adaos un grup de scriitori de la Cluj, in f run te cu Ion Agárbiceanu, Septimiu Popa, Vladimir Nicoarä etc. La inceputul anului 1922, federala „Ogorul“ primind 0 alté organizare, ziarul si-a incetat activitatea (10 aprilie), läsind locul liber pentru о altä publicane. Aceasta, sub numele Orasul (foaie bilunarä pentru interesele sociale §i financiare ale administratiei urbane) va apä­­rea la 5 februarie 1923, fiind inifiatä de avocatul Dr. Emil A. Dandea, noul primär al municipiului, care a fost totodatä si primul säu redactor. Avind — pentru partea oficialä — si un supliment in limba, maghiarä, „Orasul“ va apäreä necontenit pinä la 15 august 1940. Spre deosebire de „Ogorul“, care-§i oferise coloanele si pentru chestiunile culturale §i lite­rare, „Ora§ul“ s-а dedicat cu exclusivitate problemelor edilitare, militind pentru noije initiative si ac(iuni de dezvoltare si infrumusetare a or anului. Spre a milita pentru un program cultural patriotic, §i totodatä pen­tru a antrena la о muncä publicisticä §i pe intelectualii de la sate, la 1 decembrie 1926 — ziua aniversärii unirii Transilvaniei — s-а infiinfat astfel, sub auspiciile „Asociatiunii pentru literature §i cultura poporului román“ — vechea societate culturalä transilväneanä infiintatä in 1861 — säptäminalul Astra, in fruntea cäruia a fost chemat poetul Vasile Al. George (1895—1945), director al Casei cercuale din Tirgu Mure§, cunoscut prin colaborarea sa la publicatiile clujene Glasul libsrtätii, Vointa, Evo­­lutia, Cosinzeana §i prin volumul de poezii apärut in 1922: Pämint. Pro­gramul noului ziar era insumi programul „Asociatiunii“, activitate patrio­­ticá, stimularea energiilor románé^ti, culturä pentru sate, valorificarea literaturii populare. „Astra“ a urmärit, totodatä, pentru intelectuali, co­­mercianti, me§tesugari §i muncitori, о stäruitoare actiune de infonnare culturalä si artisticä. Datoritä talentului de scriitor si experientei publi­­cistice a lui V. Al. George profilul publicatiei a fost stabilit in mod dar chiar de la primele numere, dar numai dupä §apte luni, constrins de obligatiile sale de funetionar, primul redactor al „Astrei“ a trebuit sä se retragä. In locul säu a fost numit profesorul Ion Bozdog, presedintele despärtämintului „Asociatiunii“ din Tirgu Mures. Sub conducerea aces­­tuia, „Astra“ va mobiliza un insemnat numär de colaboratori din ora§ si judet, izbutind sä se impunä, evitind polemicile ?i chestiunile politice, ca

Next

/
Oldalképek
Tartalom