Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

mai frecvent in aceastá luptä a fost aceea a interventiilor personale sau oficiale pe lingä conducerea cäilor ferate. Astfel, Ion Bujoiu l-а informat in mod secret pe Richard Fuchs' cä a fäcut „energice intervenfiuni“ pe lingä Direcfiunea Generálé a C.F.R. §i „d-nul director general Pretorián a admis referatul Selrviciului de Tracfiune prin care s-au stabilit női cote, mai juste, pentru cärbunii livrati de exploatárile din Valea Jiului“28.

Pe de altá parte, la 28 noipmbrie 1925, Uniunea Producátorilor de Lignit a adresat un memoiiu cátne Directiunea Generálé a C.F.R. in care argumenta cä „pina astázi ni s-а cerut о cantitate mare de lignit §i am realizat-o cu mari sacrificii si muncé. Rezulté deci obligafia morálé pentru administrafia cäilor ferate de a ne ajuta la rindul ei §i a nu reduce consumafia de lignit pe motiv cä astäzi gäse§te in fa^ä cärbuni superiori in cantitate suficientä29. ln mod concret, memoriul cerea märirea cantitäRi de lignit folosite de cätrei C.F.R. la 2.500 tone zilnic, in special prin sporirea cotelor acordate minelor din nord-vestul Transilvaniei (jud. Cojocna, Bihor, Sälaj), preiluarea constants a productiei, acordarea unor prioritáti vechilor furnijzorí si elimmarea importului de cérbune.

Cu toate acestea, reizbucnirea crizei de consumatie a cárbunelui era oricind posibilé. Din aceastá cauzé, pentru a evita concurenfa dinire ele, cele douá mari societéfi din Valea Jiului, Petro$ani §i Lupeni, au initiat la inceputul anului 1926 tratative in vederea impértirii piefei cérbunelui, atit in privinta livrérilor de stat, cit $i a celor particulare30. In cursui discutiilor s-а adoptat solutia pästrärii proportiilor de vinzare inregi.strate in anii 1924—1925, ceea ce ínsemna cá din totálul furniturilor, atit cätre C.F.R., cit §i cätre particulari, Societätii Petro$ani urma sä-i revinä 2/3-imi, iar Societätii Lupeni l/3-ime31.

Acordul de livrare din anul 1926 dintre cele douä mari societäti prezintä interes pentru studied evolufiei sociale a Romäniei prin faptul cä a reprezentat prima intelegere monopolista pentru impärfirea pietei cärbunilor din Románia. Ea a avut un caracter de cartel al vinzärii asupra cärbunilor §i a influenfat peste 50% din comerful de cérbune pe plan national. In anul urmätor acordul a fost extins si asupra celorlalte douä societati din Valea Jiului, Socidtatea Lonea §i Valea Jiului de Sus32.

Scopul intelegerii a fost acéla de a evita rivalitatea dintre marile societäti din Valea Jiului $i de a u§ura coordonarea acfiunilor lor in lupta de concurenfä impotriva grupärilor rivale din alte bazine carbo- *

416 BÁTHORY LUDOVIC_____________________________10

* Om de afaceri influent din Budapesta, conducätor al Bäncii Generale de Credit Ungar §i al Societätii Uricani—Valea Jiului, care detineau о mare parte а capitalului Societätii Lupeni.

28 Arh. cit., Lupeni S.A.R., Ds. nr. 21, f. 254.

29 Arh. Mine Aghires, Ds. nr. 1, f. 111.

30 Arh. Stat. Deva, Lupeni S.A.R., Ds. nr. 21, f. 218.

31 Ibidem, f. 23—28.

32 Arh. cit., Fond cit., Ds. nr. 76, f. 25—26.