Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
36 VALERIU LAZAR 6 aproape toate a§ezärile de inäl^ime cu terase dovedesc existenfa torsului si tesutului, tehnici care au valorificat unele materii prime vegetale (plante textile) sau animaliere (linä). Analiza atentä a tuturor vestigiilor descoperite in acest tip de a§ezäri atestä, cum se constatä caracterul mixt al economiei. Märturiile arheologice contrazic, a§adar, conceptia ce a incercat sä se incetäfeneascä, care a considerat economia culturii preponderent pästoreascä, dacä nu exclusiv pästoreascä. Indeletnicirile practicate, diverse, atestate prin märturiile descoperite, s-au racordat, asigurind — in limita cerintelor §i a posibilitäfilor de atunci — mijloacele necesare de subzistenfá a comunitätilor Cotofeni. De altfel, intreaga structurä materialä atestä, cum am väzut, caracterul stabil, de duratä al a$ezärilor de inälfime cu terase. Analiza formelor de habitat $i a märturiilor arheologice descoperite in ele nu oferä date concludente nici cu privire la viata socialä a comunitätilor din asezári. Este unanim acceptatä pärerea cä, din punct de vedere social, comunitäfile au avut о organizare patriarhalä §i cá descendenfa a fost patriliniarä. Constatarea intemeiatá, justificata indeosebi de analogiile etnografice, dar §i de multe märturii arheologice, inexistente insä in cadrul a§ezärilor de acest tip, este de la sine ínfeles §i in cazul comunitätilor Cofofeni. Märturii evidente nu existä, dar säpäturi meticuloase, mai ample, ar fi neindoielnic in mäsurä sä surprindä $i aspecte legate de structura socialä. Deocamdatä, ipotétic, am eputea considera locuintele, de dimensiuni mici, ca locuinte ale unor familii-perechi. Insumate, eie constituiau comunitatea patriarhalä. La Cilnic comunitatea a fost presupusä din 150 membri114. Chiar dacä nu se pot evalua numeric aceste comunitäfi, densitatea mare a a§ezärilor demonstreazä un spor evident de populafie. Probabil cä prin inmulfirea membrilor, о serie de factori obiectivi (insuficienfa terenurilor pentru agriculturä, pä§unat etc.) au determinat desprinderea si plecarea din comunitatea-matcä a unora care au intemeiat noi asezäri. Asezärile de inältime ar fi putut constitui, ca unitäfi-matcä, prin specificul lor, centre social-demografice ale unor zone geografice limitrofe, cu insemnat rol — in peripada lor de existenfä — in, viafa comunitäfilor Cotofeni. Dacä märturiile arheologice ne formeazä о imagine destul de cuprinzätoare asupra culturii materiale a comunitätilor din acest tip de asezäri, in schimb, nu avem märturii cit de eit semnificative care sä reflecte viata spirituálé a acestor comunitäfi §i asemenea märturii nu se cunosc in intreaga arie a culturii. Reprezentärile plastice care ar putea fi considerate ca elemente de reflectare a unor practici de caracter magico-religios sint foarte putine si neconcludente. Nu existä nici märturii certe §i suficiente pentru cunoasterea ritului §i ritualului funerar. Existä neindoielnic in cadrul culturii un sistem biritual de inmormintare, dar multe din descoperirile care-1 documenteazä trebuie privite, cum remarcä §i Roman, cu 114 Roth, II, p. 439.
