Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
362 IOAN POP 20 in sat, membrii gärzii nationale s-au prezentat la curtea mo?ierului pe care 1-au obligat sä impartä popula^iei cereale din hambarele sale80. La fel s-au desfá§urat evenimentele ?i ín satui Räscruci, unde täranii romäni §i maghiari au inläturat pe vechiul primär, Balázs András, care in timpul räzboiului s-а purtat ca un zbir cu locuitorii. Noul primär, Baciu Toader, a fost ales §i comandant al gärzii nationale din sat. Ca $i in alte localitäti cu populate mixtä, täranii au dat dovadä de unitate in афипИе pe care le-au intreprins. Garda nationalä a distribuit populatiei cerealele aflate in magazia de stat din localitate, potolind intr-o oarecare mäsurä criza de produse alimentäre00. Este de mentionat faptul cä din acest sat s-au inrolat ca voluntari in unitätile románé formate pe teritoriul Rusiei §i Italiei un numär de fo$ti prizonieri, intre care sint amintiti: Dänilä Pop, Oanase Рига, Gavrilä Säearä $i altii01. О amploare deosebitä au luat mi$cärile täräne§ti ?i in localitätile din zona Cimpiei се арафпеаи de judetul Solnoc-Dobica. $i aici täranii romäni §i maghiari au luptat uniti impotriva mo^ierilor §i organelor administratiei de stat. In raportul notarului din Dej, adresat la 28 noiembrie 1918 Ministerului de Interne, se aratä cä marea majoritate a t-áranilor s-au räsculat ?i au pornit la acapararea tuturor bunurilor02. La ridicarea maselor au contribuit $i soldatii din garnizoana Dej, care, la 1 noiembrie 1918, au päräsit cazarma, indreptindu-se spre satele lor. Афиnile au inceput mai intii impotriva autoritätilor, deoarece täranii vedeau in ele intruchiparea puterii de stat, forta care stätea in calea rezolvärii revendicärilor lor. Alungarea acestora insemna in viziunea lor netezirea drumului spre libertate. In locul vechilor autoritär au luat fiintä consilii nationale románé §i maghiare, precum $i gärzi nationale care primeau haine, alimente §i о modestä soldä in bani. Noile autoritär vor incerca sä frineze $i eie mi$cärile maselor de teama exceselor, a ideilor ,,bol$evice“ care ar putea sä le influenteze. In aceastä афипе forurile biserice§ti vor acorda un sprijin de seamä. A$a, de pildä, in circulara sa cätre preotii din dieceza episcopiei din Gherla, episcopul Iuliu Hossu ii indemna pe acestia sä facä tot ce le stä in putintä pentru mentinerea ordinei publice. ,,Cu demnitatea се о pretinde momentul cind acest neam i$i croie$te soarta pe veacuri —, se aratä in circularä — este a se a$tepta ceasul cind marele Consiliu sau sfat al natiunii románé, singurul reprezentant legal al neamului nostru, va afla de bine а-l chema, pentru a-si spune cuvintul hotäritor. Pinä atunci insä sfínta datorie a fiecäruia este sä päzeascä lini$tea, pacea $i 89 90 * 92 93 89 Dimitrie Rotaru Voicu, Contribufii la monográfia satului Pafa, comuna Apahida, judeful Cluj, 1970, p. 20. Lucrarea se aflä in manuscris la Biblioteca Arhivelor Statului din Cluj-Napoca. 90 Grigore Pop, Contribufii la monográfia satului Räscruci, judeful Cluj, 1972, p. 20. Lucrarea se aflä in manuscris la Biblioteca Arhivelor Statului din Cluj-Napoca. 9' Ibidem. 92 Arh. St. Cluj-Napoca, fond Prefectura judetului Solnoc-Dobica, doc. nr. 14.571'1918. 93 Arh. St. Bucuresti, fond Consiliul Dirigent — Generale, dos. nr. 67/1918,
