Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
29 BÄNCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 263 gistratä dupä 1900, cind imprumuturile ipotecare au fost acordate ín valori mai mari cu avantaje pentru bánci ca ?i pentru debitorii beneficiari ai acestor credite. Actui care a determinat ameliorarea portofoliilor creditelor ipotecare, a fost acéla, care a solufionat, chiar $i pentru un singur caz, problema echilibrului intre creditül pe ipoteci $i posibilitäfile bäncilor de acoperire in orice condi(ii cu capital disponibil, pe termen lung ?i suficient de mare ca valoare. Contrabalansarea financial a creditelor ipotecare in pasivul bilanjului, care pe duratá mai mare de timp, putea sä reprezinte о garan^ie sigurä, nefluctuantä a fost practic realizatä in activitatea curentä a bäncii ,,Albina“ prin emiterea de scrisuri funciare. Operafiunea de emitere a scrisurilor funciare se fäcea de abia in 1880, dupä ce, „Albina“ i?i forma, ca mijloc de caufiune un fond sppecial de rezervä, in valoare de 200.000 fl. Garancia era impusä de legile in vigoare, §i a insemnat, prin suma mare, un impediment puternic pentru ac^iunile celorlalte bänci romäne$ti de a emite scrisuri funciare, care au preferat sä se foloseascä de emisiunile „Albinei“, mai precis de serviciile acestei bänci in sus^inerea imprumuturilor ipotecare proprii, pe care apói le ceda. „Albina“ a reu?it rapid sä se afirme pe pia^a efectelor publice prin scrisurile funciare, emisiunile sale fiind cotate cu 6% pinä in 1887, cu 5% pinä in 1903, §i pentru о scurtä perioadä cu dobinzi de 4,5% plätibile in douä rate trimestriale. Emisiunile de scrisuri funciare ale „Albinéi“ au fost cotate la bursä §i pe piafa de efecte lombardabile, de regulä, peste valoarea lor nominalä, intärind astfei pozi^ia „Albinéi“ pe piafa financiarä a Transilvaniei100. Cu toate acestea, valoarea totalä a scrisurilor funciare ale „Albinéi“ era modestä in comparafie cu a celorlalte bänci din monarhie, indeosebi a celor säse$ti care se specializaserä in acest domeniu bancar, douä dintre eie beneficiind $i de scutirea de impozitele pe operatiunile de emitere a scrisurilor funciare. In anul 1903, pe teritoriul Transilvaniei istorice, cele 5 bänci care emiteau scrisuri funciare aveau urmätoarea situafie: banca „Albina“ 5.053.000 k.; „Jelzáloghitelbank“ din Cluj 3.740.200 к.; iar cele trei institufii säse^ti 79.378.000 k.101. In anul 1912, banca „Albina“ emitea scrisuri funciare in valoare de 11.236.000 k.102 in comparajie cu a acelor säse$ti de 209.437.000 coroane103, incit chiar ?i cele mai mici institute de credit säse§ti cu drept de emisiune a scrisurilor funciare emiteau, pentru acela$i an 17.363.000 coroane. Relafia dintre imprumuturile ipotecare $i scrisurile funciare pe care le acorda „Albina“ era reciprocä in privinfa valorii lor. Scrisurile funciare se emiteau pe baza valorilor ipotecare angajate prin creditele de acest fei (emisiunile erau de circa 80% din valoarea ipotecilor), impru-100 Victor Slävescu, Banca „Albina“ din Sibiu cea mai insemnatä intreprindere financiarä din Transilvania. Си о privire generalä asupra bäncilor comerciale din Ardeal si Banat, Bucure§ti, 1919, p. 29—31. 101 Bodor Antal, op. cit., p. 10. 102 victor Slävescu, op. cit., p. 58. юз Nicolae N. Petra, op. cit-, p. 102—103.
