Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
27 BÄNCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 261 presupuneau ínsá investiri din partea bäncilor ре о duratä mai lungä $i deci imobilizarea $i angajarea unor sume din capitalul lor, °1 cáror rulaj era efectiv íncetinit, in comparare cu situatiile celorlalte operatiuni financiare. Őri marile institutii de credit romäne$ti, teoretic capabile sä efectueze creditele ipotecare intr-o mäsurä ínsemnatá, in primele lor faze de activitate, n-au putut extinde aceastá operatiune financiarä, pe lingä considerentele de ordin subiectiv, de orientare a unor conduceri de bänci care, nici mai tirziu, nu s-au aratat interesate $i dispuse sä о realizeze prin implicarea unor párti mai substantiale din capitalul disponibil. Retinerea respectivelor institutii de credit reie^ea §i din dorinta obtinerii unor beneficii suplimentare ca urmare a folosirii creditului mobil in locul creditului ipotecar. Pe de altä parte, ín aceste considerente, meritä sä avem in vedere $i exinderea zonei de activitatea bäncilor, indeosebi a celor de putere financiarä mijlocie, care se acomodau cerintelor situatiei economice a clientelei. ln tinuturile unde burghezia ruralä ?i färänimea instäritä romäneascä erau mai numeroase s-а impus о asemenea formä de credit intr-o proportie relativ acceptabilä, chiar dacä ?i in aceste cazuri portofoliile imprumuturilor ipotecare au ocupat de obicei locul al treilea, arareori al doilea, in ordinea valorii lor in bilantul respectivelor institutii de credit92. In aceastä categorie se inscriu bäncile „Mure$ana“, „Tirnäveana“, „Racofana“, „Timi§ana“, „Ardeleana“, „Patria“, „Economul“, „Silvania“, „Fägeteana“, „Säläjeana“, „Bistriteana“ etc. Chiar in zona Muntilor Apuseni unde finetele, pädurile erau principalele surse de venit, aläturi de animale, bäncile „Auraria“ $i „Doina“ aveau imprumuturi ipotecare destul de insemnate. Amintim insä situatiile speciale cind termenul de acordare $i felül garamiéi erau echivalentul de apreciere $i integrare in portofoliul bäncilor sub denumirea de credit ipotecar, desi prin forrhele $i valoarea sa el intrunea fie conditile creditului cambial cu acoperire ipotecarä, al creditului fix sau chiar al celui pe obligatii personale dar cu garanfii ipotecare. Astfel de cazuri íntilnim frecvent $i la institutii de traditie §i putere financiarä mare, precum „Ardeleana“, „Timi$ana“ sau „Bihoreana“ $i cu atit mai mult la celelalte bänci cu un personal funcfionäresc mult mai redus. Spre exemplu, banca ,,Mure§eana“ la creditele ipotecare, includea, chiar prin statutele sale de functionare, un gen de imprumut ce se apropia de cele cambiale cu acoperire ipotecarä, intrucit se specifica 92 Singura exceptie de la aceastä regulä о reprezenta banca „Oravifeanä“, unde in cadrul portofoliului creditelor ipotecare se pare cä se totalizau si creditele pe obligatiuni .personale carora li se cereau о acoperire ipotecarä. Tn acest fei valoarea imprumuturilor ipotecare avea intiietate in bilantul bäncii. Situatia era favorizatä pe de о parte de statutele „Oravitenei“, asemänätoare cu ale unei „case de pästrare“ de gen cooperativist, precum si de faptul cä, majoritatea capitalului social provenea din sursele clerului romänesc din zonä asigurindu-se in acest mod о mai mare stabilitate si о abundenfä in portofoliul depunerilor, fapt ce a favorizat о precumpänitoare prezentä a imprumuturilor ipotecare. Spre exemplu, in anul 1908 bilanful creditelor bäncii era urmätorul: Cambii 610.956,71 k.; Cambii cu acoperire ipotecarä 834.096 k.; Imprumuturi ipotecare 1.562.168,97 k.; Profit 12n/0. Vezi Revista economicä, XII, nr. 7 din 1909, p. 99.
