Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
25 BÄNCILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA 259 intrecut de valoarea creditelor cambiale cu acoperire ipotecarä85. De altfel, „Albina“ avea cu cele 1.680.933 k., in anul 1905, circa 27% din totálul creditelor personale ale bäncilor ?i insotirilor romäne§ti in sumä de 5.928.72 k. ln ansamblul operatiunilor financiare creditele personale au fost modeste ca valoare, cu excepfia situa(iei unor bänci ca „Riureana“ (fostä cooperativa de credit) unde creditele personale aveau intiietate fafä de celelalte genuri de ímprumuturi; regula pästrindu-se, cu mici oscilatii, la unitätile bancare cvasi-cooperatiste din Säli$te $i Näsäud („Aurora“86), cu portofoliile ocupate pinä aproape la jumätate de ímprumuturi pe obligatii läräne$ti. Nefiind suficient de bine garantate de о clientela cu posibilitä(i economice restrinse, imprumuturile personale pe obligatii au fost, adeseori, supuse fluctua(iilor pie(ii financiare, orientärilor de moment a conducätorilor bäncilor romäne§ti. Astfel, sint dese cazurile cind dupä un moment de sporire a valorii §i numärului creditelor pe obligatii sä survinä reduceri sau chiar suspendäri ale acestora in portofoliile bäncilor. In condifüle financiare din anii 1893—1894, banca „Albina“ a fost nevoitä sä sisteze acordarea a női ímprumuturi de credit personal färänesc, care este reactivat de abia in anul 189887. La banca „Mure^anä“ creditül pe obligatii a ocupat locul doi in bilan(ul säu, timp de 13 ani, valoarea acestuia descrescind treptat, pentru ca in anul 1910 sä fie sistat, socotit probabil nerentabil88. Stagnarea sau cre?terea aproape nesemnificativä a creditelor personale pe obligatii, in timp, in raport de bilantul tuturor operatiunilor financiare ale bäncilor romäne$ti este consemnat la nivelul multora din institufiile financiare precum „Ardeleana“, „Patria“, „Some$ana“, „Bistrifeana“, „Silvania“, „Corvineana“, „Furnica“ etc., preocupate sä-?i dezvolte alte operatiuni financiare cu profituri sigure §i mai mari. Cu toate acestea, creditele „pe obligatiuni personale“ au avut un rol economic ?i in acéláéi timp, propagandists — moral insemnat atit in viata färänimii mijloca$e, sau partial, a celei särace care au reu$it sä beneficieze de capitaluri lichide sub forma unor ímprumuturi avantajoase, in raport, cu shtuafiile oferite de cooperatives de credit (care acordau adeseori imprumuturile personale cu dobinzi mai ridicate). Valoarea imprumuturilor personale a fost insä micä chiar §i in comparare cu celalte genuri de credite luate in mod separat, ln 1914 valoarea creditelor personale de 8.362.232 k. reprezenta in raport cu cele cambiale 7%, sau cu cele 85 Arh. St. Brasov, Fond banca „Albina“ — Brasov, dosar 4, A douäzecisidoua adunare generáld.. . pe anul 1894, Sibiu, 1895, p. 5; dosar 20. A treizecea adunare generáld... pe anul 1901, Sibiu, 1902, p. 5 §i Ä treizecifitreia adunare generáld.... pe anul 1904, Sibiu, 1905, p. 4. 86 Arh. St. Mar amur es, Fond banca „Räureana“, dosar 4, Bilant pe anul 1904, f. 5—6. In bilantul pe anul 1905 banca avea in portofoliu urmätoarele operatiunie: Escont 94.665 k.; ímprumuturi pe obligatii 346.281 k.; ímprumuturi ipotecare 72.079 k.; Profit 19.777 k. (19,7%). Vezi Ibidem, f. 9. 87 Arh. St. Brasov, Fond „Albina“ — Brasov, dosar 4, A doudzeci?idoua adunare generáld. .. pe anul 1894, Sibiu, 1895, p. 3 §i dosar 20, A douäzecisi?asea adunare generáld... pe anul 1898, Sibiu, 1899, p. 3. 88 Arh. St. Mure?, Fond banca „Mure?and“, dosar 29, i. 1_2.
