Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
23 BÄNCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 257 suficiente garanfii materiale, obtinindu-se prin aceastä mäsurä dobinzi ?i venituri in pius. Modalitatea consta in reinoirea cambiei, inainte de a fi protestatä, de cätre debitorul $i giran^ii säi la sediul institufiei de credit, plätindu-se cu aceastä ocazie dobinzile §i taxele de prelungire, uneori §i о parte din datorie80“. Fára a exista о regulä generalä, erau admise prelungiri la cambii intr-un procentaj de 10—20% din numärul acestora in funcfie $i de institufia financiarä creditoare. Flexibilitatea $i nuanfarea de comportament a bäncilor fafä de debitori era necesarä ?i pentru cistigarea $i atragerea clientelei färäne$ti, a sporirii increderii acesteia in posibilitäfile de creditare ale institufiilor de credit, cu atit mai mult, cu cit asemenea atitudini nu mic$orau beneficiile acfionarilor, adeseori le sporeau prin recalcularea $i märirea ratei dobinzilor impuse in procesul prelungirii creditelor neplätite la timp, bäncile räminind astfei cu о clientelä cvasi-permanentä indatoratä, nu numai material, ci §i moral conducätorilor acestora. Este semnificativä situatia intilnitä in acest sens, de revizorul „Solidaritä^ii“, in 1909, la banca „Mure?eanä“ care constata, cä erau inregistrate restante, de circa 30% din valoarea portofoliului cambiilor din acél an, unele de 15—16 ani, socotind asemenea cazuri ca anormale pentru aceste operafii recomandind reducerea lor la cambiile cu cel mult 3 ani vechime81. Cazuri asemänätoare sint intilnite ?i la bäncile „Economul“, care in 1891 aveau in portofoliu cambii din 1886 $i 188782, sau „Riureana“ (Copolnoc-Minä$tur) unde se admiteau prelungiri succesive prin acoperirea cu alte imprumuturi pe perioada de pinä la 4 ani82°. Asemenea situafii sint intilnite, chiar dacä nu identic sub raportul duratei aminärilor creditelor cambiale ?i la marile bänci: „Albina“, „Victoria“, „Bihoreana“, „Timi§ana“, „Ardeleana“ etc., de$i exigence acestora in cazurile respective erau mai mari. Desi fenomenul prelungirii cambiilor nu se generalizeazä, in sensul aplicärii sale la nivelul intregului portofoliu, ci este valabil doar la nivelul unui numär relativ restrins de imprumuturi cambiale, acest fapt impune о anumitä caracteristicä aparte bäncilor romäne?ti transilvänene determinata tocmai de situafia social-economicä specifica a clientelei sale majoritate färäne^ti. Pentru a suplini cererile märunte de capital, ca urmare a unor necesitäfi de primä stringenfä a gospodäriilor färänesti modeste, adeseori obligate sä-$i procure in cursul anului, fie unele unelte agricole mai simple (sape, coase, seceri, pluguri) sau un numär foarte restrins de animale, uneori chiar hrana in conditiile de calamitate, subvenfionarea unor petreceri tradifionale ca nunfi, botezuri, inmor-8na Spre exemplu, la banca „Economul“ prelungirea plätirii imprumuturilor se fäcea in anul 1899 cu conditia achitärii dobinzilor chiar cel putin 10% din capitalul imprumutat. Vezi Arb. St. Cluj, Registrul 4, Procese verbale 1889—1902, Proces verbal din 13 mai 1899, p. 506. 81 Arh. St. Mure?, Fond banca „Mure?anä“, dosar 29, f. 1. 82 Arh. St. Cluj, Fond banca „Economul“, Registrul 4, Procese verbale 1889— 1902, Proces verbal din 1 aprilie 1891, p. 323. 82a Arh. St. Maramure?, Fond banca „Riureana“, Cartea de imprumut cambii, p. 1 43. 17 17 — Marisia — XI
