Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
21 BANCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 255 zintä starea financiarä a filialei bäncii „Albina“ din Brasov, care are ca §i clientela la asemenea imprumuturi crescätorii de animale din zona Bra§ovului, Bran, Säcele. Preferin^ele unor asemenea debitori spre imprumuturile cambiale au intrat in relativä confruntare cu dorinta centrale! de la Sibiu dornicä de a dezvolta creditele pe termen lung, ipotecare76. Imprumuturile cambiale erau folosite cu eficientä economicä ?i de cätre debitorii din zona submontanä angajaR in exploatäri forestiere sau in exercitarea unor me$te$uguri casnice de prelucrare pe plan local a unei párti din produsele animaliere. Insä, numärul debitorilor care realmente au avut avantaje reale $i au gäsit un mijloc de amplificare a capacitätii lor economice prin creditele cambiale a fost destul de redus in comparatie cu majoritatea clientelei täräne?ti, a cáréi ocupatie principal, de cultivare a pámintului era inadecvatá acestui fel de imprumut. Inconvenientele cambiilor pentru situatia economicä din mediul rural au fost recunoscute de о parte a specialRtilor in finante sau a conducátorilor bäncilor románe$ti. Sint semnificative aprecierile cunoscutului economist in probleme financiare Constantin Popp — redactor al „Anuarului bäncilor románé“ §i apói al „Revistei economice“, organul principal de prezentare §i analizá a institutiilor bancare románe?ti —, care sesiza cá: „de$i nu este cea mai corespunzátoare forrná de credit pentru un popor eminamente agricol, cum este poporul román a luat totu§i, an de an, dimensiuni tot mai mari §i este cultivat aproape fárá exceptiune de toate báncile $i aceasta pe motiv cá formeazá о plasare mai mobilá a capitalurilor“77. Este adevárat cá imprumuturile cambiale erau preferate de conducätorii bäncilor tocmai pentru rularea mai rapidá a capitalului, §i prin acest procedeu, a sporirii beneficiilor obtinute de institutiile de credit. Asemenea beneficii insä erau adunate, nu rareori, prin prejudicierea situatiei economice a debitorilor, folosindu-se mijloacele judiciare, ca urmare a imposibilitátii unora dintre ei de a ráspunde, in mod regulat, scadentelor precizate in contractele de creditare. „Cambiile la täranul nostru pe lingá procese provenite din nepriceperea (sic n.n.) acestor credite, a fácut $i multá stricáciune moralá78, specifica Pompiliu Cioban ca direct cunoscátor al unor situatii de acest fel din activitatea bäncilor. Preponderenta creditului cambial in portofoliile bäncilor románe$ti nu se poate reduce doar la motivatia privind politica subiectivä a majoritä(ii conducätorilor institutiilor de credit de a obtine un surplus de beneficii, in condRiile in care muRi dintre acentia erau convinci de riscul unei atari intreprinderi pentru clientela lor, de eficienta economicä mult mai scäzutä a cambiei in mediul rural decit a creditelor pe termen lung. Aceastä situaRe financiarä este determinatä $i de factori obiectivi precum insuficienta capitalului social propriu in raport cu cererile de cre-76 Arh. St. Brasov, Fond banca „Albina“ — Brafov, dosar 23/1899, f. 29—30. 77 Constantin Popp, Bändle románé din Transilvania ji Ungaria, Sibiu 1905, p. 15. 78 Cioban Pompiliu, op. cit., p. 46.
