Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
15 BÁNCILE ROMÄNE$TI DIN TRANSILVANIA 249 §i in portofoliile báncilor mijlocii51 sau mid, chiar $i in cazul cooperativelor de credit52. Remarcám apói, numárul maré al deponen^ilor cu valori mici spre mijlocii íntre 100 fi sau 200 k. píná la 500 fi. sau 1.000 k., care insumeazä, de obicei, 25% din totálul deponen^ilor, ace§tia fiind recrutafi din ríndurile täränimii instärite, categoriilor orä?ene$ti sau intelectuale cu posibilitäfi economice suficient de bűne, care uneori fac parte §i dintre simplii acjionari ai institufiilor de credit färä un rol in diri j area afacerilor ban care53. Insä, in activitatea bäncilor romäne$ti prezenja deponentilor cu sume mari, de§i incomparabil mai redusä ca numär, este constantä, reflectirid existenja elementelor burgheziei romäne$ti cu mijloace bäne$ti insemnate care beneficiind de pe urma dobinzilor incasate dupä depuneri, dar ?i de condi^ii mai avantajoase la acordarea unor impnumuturi, obline avantaje economice insemnate in viata social-economicä a Transilvaniei. Astfel, in portofoliul bäncilor mari $i mijlocii romäne§ti apar de regulä deponendi cu zeci de mii de coroane, mul^i dintre acentia numärindu-se printre principalii acfionari §i conducätori ai institutiilor de credit in calitatea lor de proprietari cu suprafete de pämint intinse, de mari negustori §i proprietari de ateliere me$te$ugäre$ti etc.. Familia Patriciu Barbu din Reghin depunea numai in anul 1902 suma de 12.000 k. la casa bäncii ,,Mure§eanä“. La fei, Enea Barbu 6.000 de k., iar Nufiu Grigore din Toplifa in acela?i an $i la aceea$i bancä 2.400 de k.54. Exemplpe asemänätoare $i mai elocvente prin 1 51 Arh. St. Ristrifa, Fond banca „Bistritanä“, pachet 2—3, Bilanful depunerilor la banca „Bistritanä“ pe anul 1912: De la i Plnä la depuneri lor % 1 70 216 26,9 21 100 105 13,2 990 74Й к 101 200 75 9,4 i=o/ 201 1000 193 24,3 15 0 1001 2000 70 8,8 2001 4000 60 7,5 circa 4001 10000 41 5,2 1.406.206 k. 10001 20000 18 2,3 85% peste 20000 17 2,2 52 Arh. St. Timisoara, Fond banca „Poporalä“ Birchis, dosar 7/1912—1919, 1 8—12. „v'iN 53 In acest sens situatiile erau similare chiar §i in cazul bäncilor románesti mari unde deponentii márund fac depuneri care nu depäsesc in marea lor majoritate 1.000 de florini, de obicei sume de eiteva sute de florini sau coroane, cärora, pe parcursul anilor le adäugau valori de eiteva zeci de florini sau coroane. De regulä, aceastä categorie de depunätori i$i reträgeau depunerile destul de des, arareori menpnindu-le 3—5 ani in fondurile institudilor de credit, (vezi Arh. St. Arad, Fond banca „Victoria“, Registrul 1/1887, f. 76, 140, 168 $i Arh. St. Timifoara, Fond „Timisana“, dosar 1/1896, f. 72—78).
