Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
246 VASILE DOBRESCU 12 conformä capacitä^ii lor economice in timpul conflagratiei mondiale. Abunden^a de numerar ca urmare a infla^iei a permis lichidarea multora din crean^ele cambiale ale debitorilor, dar a impus totodatä conducerilor bäncilor о atenfie sporitä pentru asigurarea capitalurilor prin men^inerea in portofoliile bäncilor a unui curs inait al imprumuturilor ipotecare. Oglindind aceastä situate criticä, conducerea bäncii „Tirni$ana“ remarca consecintele inflatiei asupra reducerii „afacerilor de credit ale bäncilor“ ca ?i faptul cä proprietarii de vite sau producätorii agricoli, beneficiind de cre§terea pre^urilor, „avínd mai multi bani“, §i-au achitat in bunä mäsurä datoriile43. Totodatä, aceastä bancä inregistra pentru prima datä in bilan^ul säu in anul 1917 о valoare mai mare a imprumuturilor ipotecare $i creditelor cambiale cu acoperire ipotecarä, a celor cambiale propriu-zise. In fata sporirii masei monetäre „Sebe$ana“ actiona prin cumpärarea de „scrisuri funciare“ la bäncile säse$ti, in anul 1917, in valoare de pinä la 120.000 de coroane44. Din acelea$i motive, banca „Säläjena“ depunea banii la „Albina“ (127.629 k.), Ustrednny Bank“ (105.123,24 k.) $i la banca maghiarä din Oradea (272.154,50 k.)45. Aceastä orientare este §i mai evidentä la nivelul bäncilor mici §i mijlocii care dezvoltaserä pinä atunci cu precädere imprumuturile cambiale, in timpul räzboiului orientindu-se spre creditele cambiale cu acoperire ipotecarä sau chiar ipotecarä. Totodatä, bäncile au inceput sä plaseze numerarul excedentar la bäncile mai mari románe$ti, dar $i maghiare, säse?ti cumpärind efecte publice. Au crescut exagerat de mult in portofoliul bäncilor romäneijti capitolul de efecte publice $i din cauza de(inerii de cätre aceasta a unui numär insemnat de bonuri ale statului pentru imprumuturile de räzboi impuse tuturor institutiilor financiare. De asemenea, au sporit operatiunile in cont — curent realizate ca urmare a cererilor de credite ale comerciantilor, a implicärii bäncilor in vinzärilecumpärärile de produse agricole destinate populatiei urbane confruntatä cu lipsa aproape permanentä de produse alimentäre46. Depunerile Inscrise la loc de frunte in cadrul operatiunilor financiare ale institutiilor de credit romäne$ti, depunerile au avut un rol insemnat, specific chiar fatä de situatiile normale de functionare ale altor bänci, in con',J Arh. St. Timisoara, Fond „Timisana“, dosar 1/1917, t. 31. 44 Arh. St. Alba, Fond „Sebe?ana“, Registrul 3, procesul din 16 iulie 1917. 45 Arh. St. Sälaj, Fond Tribunalul Sälaj, banca „Säläjana“, dosar 686, act. 64/1918, i. 2—3. ln acelasi sens amintim situatiile tipice de la banca „Gorunul“ Aiud (vezi Arh. St. Alba, Fond „Gorunul“, Registrul 3/1916, p. 1), banca „Vulturul“ din Täsnad (vezi Arh. St. Sälaj, Fond Tribunalul Sälaj, banca „Vulturul“, dosar 1.295/1917, act. 214/1917), banca „Bistrifana“ (vezi Arh. St. Bistrifa, Fond „Bistrifana“, dosar 5/1918—1920, p. 4). 4B Arh. St. Alba, Fond „Sebesana,!, Registrul 3, protocolul din 11 martié 1915.
