Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

I. Arheologie

7

CONTRIBUTU LA CUNOA§TEREA NEOLITICULUI

23

la Tärtäria8) intrucit tradita turdä§eanä persistä atit de puternic in cadrul culturii Petre$ti, incit ea se manifestä chiar ?i in faza finalä a acestei culturi — dupä cum vom vedea —, fenomen manifestat mai ales in produsele de ceramicä.

Analizind piesele descoperite in statiune, grupate pe categorii mari, putem ajunge la urmätoarele rezultate:

A) U n e 11 e

— Lamele microlitice de silex, precum si dältitele pe lame sau gratoarele sínt confectionate din silexul cafeniu adus de la Prutul superior. Ele au fost confectionate ín a^ezare, drept dovadá stind numeroasele archii si micile nuclee gäsite in säpäturä. Cit priveste datarea lor, cunoastem faptul cä asemenea piese microlitice apar deja in cultura Cri$9 si persistä chiar pinä in cultura Ariusd—Cututeni10. Este deci verosimilä íntrebuintarea lor in cadrul acestui facies mixil care intruneste in sine si cultura Ariu§d.

— Lama lungä (cutitul) din silex galben se incadreazä in schimb, dupä pärerea noasträ, in cealaltä componentä a faciesului, cultura Tisa. Analogiile cele mai apropiate ar fi lamele de la Iemut — „Gorotari“ §i cele de la Cuci11, cit si cele din necropola de la Decea Mure^ului12. Menfionäm cä piesele de la Iemut au fost descoperite impreunä cu fragmente de vase apar tini nd culturii Tisa III.

— Risnita primitivä, impreunä cu frecätorul apartinätor are, de asemenea, о intrebuintare indelungatä. Ea apare in cultura Cris, impreunä cu räspindirea masivä a agriculturii13, dar este foarte frecventä si in cultura Ariusd—Cucuteni14. Dintr-o säpäturä efectuatä la Chendu intr-o a§ezare hallstattianä15, cunoastem faptul cä intrebuintarea ei se prelunge.'jte si in aceastä epocä. Piesa noasträ se incadreazä in faciesul mixt, toate cele trei componente intrebuintind-o in mod curent.

—- Lamele din bazalt sint frecvente mai ales in cultura Ariusd—Cucuteni16 * 18. Ele au fost confectionate pe téri toriul asezärii, cum rezultá din nu-8 N. Vlassa, Probleme ale cronologiei neoliticului Transilvaniei in lumina stratigrafiei asezärii de la Tärtäria, in Studia Universitatis Babef-Bolyai, Series Historia, fase. 2, 1962, p. 25.

9 IstRom, I, p. 39.

10 Idem, p. 61.

11 Materiale inedite la Muzeul jude^ean Mure?, in curs de publicare; cf. N. Vlassa Acta MN,

12 IstRom, I, p. 59.

13 N.- Vlassa, Neoliticul Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1976, p. 109; cf. D. Protase N. Vlassa, Säpäturile de la Lechinfa de Mures si Cipäu, in Materiale, VI, 1959,

p. 449—450.

14 IstRom, I, p. 61.

15 V. Vasiliev — A. Zrínyi, Sondajul arheologic din 1979 de la Chendu, jud.

Mure?, comunicare sustinutä la Sesiunea stiin{ificä Continuitate multimilenarä,

Cluj-Napoca, 27—29 mai 1980.

18 IstRom, I, p. 64.