Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

236

VASILE DOßRESCU

2

descifrarea caracteristicilor, specificului §i condi^iilor de acordare a imprumuturilor respectiv de pStrundere $i dezvoltare $i pe aceastá cale a relatiilor capitaliste ín agricultura transilvanä. Totodatä, activitatea financial a institufiilor de credit romänesc implicate in sfera agrarä va purta semnul specificitátii rela^iilor din acel domeniu economic, diferentiindu-se, tran$ant, de activitatea bSncilor cu о orientare precumpSnitor industrials, chiar dacä aveau in principiu acelea$i coordonate de func^ionare, adoptind о conduits conforms economiei rurale. Nu va lipsi din activitatea concreta a bSncilor romane?ti influenta mi$carii nationale, chiar dacS aceastS situate, din motive lesne de ínteles, nu era declarata, inclusiv sub incidenta formulSrii programatice a intentiilor §i a dorintelor de structurare a unei economii nationale proprii románesti (in sens capitalist), desigur progresist la nivelul evolutiei epocii ?i cu determinSri de emancipare social-nationals.

Principalele operatiuni financiare ale bSncilor románesti, cuprinse, cu mici diferentieri, in statutele de infiintare au in vedere urmätoarele activi tSti:

a) Primirea de depuneri spre „fructificare“;

b) Acordarea de credite pe cambii;

c) Acordarea de credite cambiale cu acoperire ipotecarS;

d) Acordarea de credite ipotecare;

e) Acordarea de credite pe obligatiuni personale sau cu caventi;

f) Acordarea de credite pe efecte publice $i alte „hirtii de valoare“;

g) Afaceri de comision $i cumpSrarea de efecte publice pentru eventuala lor lombardare;

h) CumpSrarea, arendarea §i vinderea de terenuri agricole §i alte bunuri imobile.

La acestea se adaugS, pentru unele bSnci, posibilitatea de intemeiere a unor unitSti cooperatiste de credit sau reuniuni §i insotiri agricole, in limbajul curent al epocii, precum „Albina“; „Economul“; „Timi- Sana“, „Bihoreana“, „Progresul“ (Ilia Mure^eanS), „Lumina“ (Sibiu), „Plugarul“ (Blaj) etc., sau de emitere a scrisurilor funciare pe care, in practicS, a reu$it sS le activeze, cu succes, doar banca „Albina“1. Sint $i putine institutii financiare románesti care au acordat imprumuturi pe produse agricole $i animale precum „Agricola“ (Hunedoara), „Progresul“ care s-au ocupat de intemeierea §i sprijinirea, prin expertii economists a magazinelor de cereale, mijlocind comertul cu produse agrare a§a cum actiona „FSgeteana“ (FSget), „Bistritana“ etc. La fel filiala „Albinei“ din Brasov, proprietarS a unui magazin de márfuri, a incurajat imprumuturile pe cereale, linS, „sau produse brute in general“2.

Bäncile románesti ?i-au axat insS, cu prioritate, activitatea asupra

! Intenjii asemänätoare In aceastä privinjä a avut si banca „Economul“ in anul 1902, färä nici о urmare concretä, intrucit nu a avut suficient capital pentru desfäsurarea acestui gen de operatiuni financiare. Vezi Arh. St. Cluj, Fond „Economul“, registrul 15, Procese verbale ale direcfiunii 1902—1906, Proces verbal din 19 martié 1902, p. 5.

2 Arh. St. Bra^ov, „Albina“, Brasov, dosar 2/1882, f. 14 si f. 17.