Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
192 IО AN RANCA 28 impoliteti tactice ei s-au prezemtat in numär substantial dupä ce in prealabil vizitaserä la re$edinta pe episcopul unit Alexi, care le-а cuvintat indemnindu-i la intelegere §i supunere. Nefiind a$teptati, sala adunärii era plinä cind au ajuns la pretoriu, imprejurare in care au trimis о delegatia la prezidiu cerind ca acíunarea sä sé strämute, sub cerul liber pentru a putea participa §i ei. Cu acordul comitelui suprem adunarea continua afarä, la ordinea de zi fiind constituirea comitetului/ permanent reprezentatív al comitatului. Frunta?i politici locali loan $ipotariu §i Mihai Bohätfel iau atitudine fatä de manevra oficialitätii de a completa §i acum főstül comitet ce functionase anterior revolutiei, pretinzind ca in prealabil acesta sä demisioneze ?i numai dupä aceea sä se aleagä noul comitet. Mai pretindeau ca autonómia comitatului sä fie asiguratä prin trei adunari generale in fiecare an95, in care románii sä fie proportional repr ezen táti. N-au vroit sä ia parte nici in subcomisia instituitá de comitele suprem care avea sä compunä lista reprezentantilor ce urmau sä fie supu§i alögerii spre a completa comitetul. A doua zi cu ocazia expunerii in plen a numelor membrilor comitetului ales astfei peste voia lor, о multime de romäni invadeazä sala adunärii iar la citirea numelor reprezentantilor unguri vociferau cu vehementä „nu-1 primim!“. In ciuda opozitiei románilor lista a rämas definitivä, acei dintre románi care luau atitudine fiind obstructionati. neputind sá-si exprime dezaprobarea. In 20 septembrie, ultima zi a lucrárilor, la alegerea functionarilor comitatului románii n-au luat parte trimifind, in schimb, un protest colectiv comitelui suprem, deosebit de protestul membrilor románi ai comisiei de validare a listei comitetului. A§a s-а incheiat $i in acest comitat „reorganiza^ea constitutional“ a administratiei, prin acesta autoritátile intelegind §i aici revenirea in noile conditii liberale, la ceea ce a fost inainte de 1848. ★ Cunoscind spiritul in care au decurs lucrärile de „reorganizare“ a celorlalte comitate, scaune sau districte piin promovarea in cél mai inait grad a vechiului principiu „restitutio in integrum“, cit si activitatea febrilä a reprezentantilor natiunii románé pentru a folosi prilejul dat de conjunctura politicä favorabilä, in interesül poporului román, citeva concluzii se impun de la sine. Dupä mai multe' secole de absentä a románilor transilväneni in viata constitutional a principatului, impusä de vitregia vremurilor, imprejurärile anul ui 1861 i-au apropiat din nou de u$ile pretoriilor comitatelor, in care se dezbätea soarta lor, u§i pe care le-au fortat con§tienti de dreptul firesc pe care-1 aveau la aceasta, atit prin preponderenta numericä ce-i avantaja mai mult acum ca inainte, cit §i prin proportia in care suportau ei sarcilnile fiscale ale tärii. 95 Ürmössy, op. cit., vol. I, p. 323.
