Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
13 LUPTA ROMÄNILOR PENTRU DREPTURI EGALE 177 Potrivit datelor cuprinse in protocol ul de anchetá din 18 septembrie 1861 redactat la Cacova (azi Livezile) rezultá cä Chiriac $erban intrebat fiind dacä-^i recunoa§te semnätura de pe protest, declarä: „Iscälitura mie arätatä nu-i a mea iscälitura, fára a judelui comunal Popa Simion pe care eu 1-am imputernicit de cumva ar veni vre-un protest sä-mi iscäleascä ?i al meu nume. Eu prin sträini am auzit cä se va bäga um protest, insä eu acefet protest pinä in ziua de astäzi nu 1-am väzut“. Oficialul cere precizäri consemnate §i ele in protocol in sensul cä numitul a imputernicit pe judele comunal sä-i semneze tocmai acest protest sau vre-un alt act oficial? Chiriac $erban räspunse: .. i-am spus cum cä mäcar ce scrisoare va veni §i de va fi lipsä sä-mi iscäleascä numele... §i acesta mi-а iscälit numele, färä pe lingä toate acestea eu nicidecum nu mä depärtez de pofta si voia neamului“ (subl. ns. — I.R.)50. Incercärile comitelui suprem §i a oficialilor subordonafi de a compromite acfiunea romäneascä in sensul die а о atribui activitätii unor agitatori färä suport in mase au fost dejucate §i in alte pärfi ale comitatului, in mod asemänätor. ín adunarea convocatä la Aiud, in 16 septembrie insä, comitele a anuntat primirea protestelor romänilor pe care le-а atribuit agitatorilor trimi,si ín sinul satelor de conducerea opozitiei románesti. Afirmatia fäcutä public acolo cä ele sínt de provenienfä dubioasä s-а dovedit — cum s-а väzut mai sus — nefondatä51. Participarea romänilor la §edinte a fost cu totul ocazionalä, majoritatea reprezentanfilor comunelor retinindu-se de a participa, iar putinii prezenti, din sinul satelor, se gäseau acolo minati de interese personale sau trimisi de functionarii provizorii sub amenintare. Vorbitorii Gál János si Zeyk Károly cuvintá in romäne$te $i in spirit impäciuitorist. Sint combätuti vehement in schimb in cuvintärile tinute, agitatorii care sint etichetati a fi plätifi de Viena spre a face vrajbä intre nationalitäfi. Se propune chiar arestarea lor, astfei instaurindu-se pacea in comitat“. Trecindu-se la ordinea de zi propriu-zisä, alegerea comitetului comitatului (municipal) preotul ortodox din Stremt explicä in romäne$te putinilor participanti romäni atributiile acestui organ al comitatului §i face constatarea, exprimatä public cä intrucit tofi romänii sint absenfi ca urmare a protestelor inaintate iar eei prezenti sint toti fähä drept de alegätori — se poate face astfei alegerea comitetului si färä romäni? Intrebarea nu primeste räspuns dar ea in sine a fost elocventä. Semnificativä pentru mentalitatea dominantä in adunare a fost cuvintarea baronului Kemény István, mare proprietär, pe care $i-a inceput-o astfel: „írni pare bine cä pot vorbi cu iobagii mei!“ $i aceasta, la 12 ani dupä desfiinfarea institufiei iobägiei!52. Prin citirea listei membrilor comitetului comitatului 49 Ibidem, nr. 37. 50 Ibidem, nr. 36. 51 Ibidem. Actui nr. 101/1861 este un raport adresat comitelui suprem de Bocskai János si Beregszászi Ádám din Aiul la 20 septembrie 1861. 52 T. V. Päcäfian, op. cit., vol. II, p. 510. 12 12 — Marisla — XI
