Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
7 . LUPTA ROMÄNILOR PENTRU DREPTURI EGALE 171 au sosit ambii precii, unit §i neunit, insoni de vreo 50 de säteni, in fa^a cärora au repetat cä ínafara comiteluá suprem nu recunosc autoritatea niciunui funcfionar (provizoriu)26. In lipsa documentelor privind starea de spirit din alte localitäti ale comitatului, utilizäm informatiile cupiänse in ordinele comitelui suprem transmise pretorilor plä^ilor Aiud $i Teiu§. Rezultä cä in satele acestor plä§i opozitia popularä fafä de introducerea in atributii a noilor functionari a fcfst atit de puternicä incit s-a recurs la cererea in sprijin a arma ted, prin intermediul gubemiului27. Din ordinul Oficialitätii comitatului trimis la 29 mai 1861 pretorului din Aiud, Váradi László, rezultä de asemenea cä „potrivit informatiilor raportate cu privire la reerudescenta agitatiilor din plasa sa „vi se comunicä faptul cä acelasi numär si cu aceeasi datä s-а raportat cazul Guberniului Regese“28 29. §i in cereul Cimpenilor numirea functionarilor provizorii este intimpinatä cu obstrüefia viguroasä a motilor. Cum se va vedea, satele din componenfa aceluia§i cerc vor fi acelea ale cäror proteste vor impinzi comitatui mobilizind la luptä populafia romäneascä20. Se desprinde, cum s-а subliniat §i in studiile publicate anterior30, о amplä actiune propagandisticä desfäsuratä de intelectualitatea romäneascä in lumea satelor, cu efecte pozitive pentru maturizarea constiintei nationale a maselor populare, cit §i rolul tot mai activ al intelectualitäfii sätesti, preofi, invätätori §i mici functionari in conturarea unui front politic unitar al tuturbr päturilor sociale avind ca scop actiunea comunä pentru promovarea intereselor fundamentale ale nafiunii románé. E§ecul consultärilor din aprilie au determinat conducerea politicä a comitatului sä convoace, de data aceasta nu cu caracter consultativ ci electiv, adunarea generalä la care sint convocati toti nobilii, iar din partea románilor cite doii reprezentanti din fiacare sat, indiferent de märimea sau de numärul populatiei lui. Impotriva acestei mäsuri vádit restrictive se indreaptä, imediat dupä ce ea devine publicä, actiunea propagandisticä romäneascä. Timp de douä zile, ín ^edinfele din 26—27 iunie confruntärile de opinii intre partida nobiliarä maghiarä §i cea romäneascä avind ín frunte pe Kemény István, respectiv pe mitropolitul Sulutiu de la Blaj, se desfäsoarä färä vreun rezultat intrucit comitele suprem a dat ci$tig de cauzä partidéi feudalo-maghiare, declarind congregata constituitä pe baza listei din anul 1848. Romänii protesteazä §i in scris §i päräsesc sala comitatului31. Perioada care a urmat acestei a$a-zise congregatii este la fei de 26 Ibidem. 27 Ibidem, si S. Retegan, op. cit., p. 174, nota 28. 28 Ibidem. Raportul nr. 251 al Oficialitätii din 29 mai 1861 cätre Guberniu privind agitatiile provocate ln satele Ighiu, $ard §i Ampoita de cätre Mezei Pál §i Pop Mihai. 29 S. Retegan, loc. op-, p. 45. 30 Ibidem, p. 45. 31 Ibidem, p. 176.
