Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
166 IOAN RANCA 2 Diploma liberalä de abolire a absolutismului, din 20 octombrie 1860, in pofida faptului cä nu fäcea nici cea mai vagä referire la romäni este primitä de acentia cu vii §i entuziaste sperande, fiindcä in noua intocmire politicä a imperiului, ре care ea о vestea, romänii nu aveau nimic de pierdut, ci totul de ci§tigat. l$i regäseau romänii intre principiile ei, propriile aspirari, declararea egalitäfii tuturor nafiunilor, deci, implicit, pe a lor, recunoa$terea autonomiei Transilvaniei, speranda in reluarea activitätii dietei, in care pe baza principiului egalitätii, ei urmau sä fie majoritari, iar modificarea constitu^iei feudale care-i oprima de secole nu putea fi, de asemenea, decit favorabilä lor3. Constituta austriacä (octroatä) din februarie 1861 preconiza un liberalism limitat, izvorind dintr-o stare de necesitate4, oferea pentru prima datä pinä acum romänilor transilväneni, unele drepturi in mäsurä a-i propulsa §i pe ei aläturi de vechile „nafiuni constitutionale“5 in viafa politicä6. Incä din vara anului 1860, pe fondul atmosferei create de dezbaterile in senatul imperial lärgit, de dispozitiile oficiale privind introducerea limbilor nationale in justice, de proiectul noii legi municipale, romänii träiesc un moment de rede$teptare, se consulta, se organizeazä, intocmesc memorii $i programe, astfei incit, incä la finea anului 1860 inregistreazä un salt calitativ in mäsurä a-i prezenta opiniei publice ca о fortä politicä activä in Principat7. Un rol covir$itor in acest proces de afirmare ca fortä politicä a natiunii romäne 1-au avut incontestabil Petita comunä a episcopilor $aguna ?i ßulu^iu, din noiembrie 1860, activitatea la Viena a delega^iei de 20 de trimiiji ai romänilor §i inminarea Memoriului din 10 decembrie 1860 impäratului Franz József8. Se cerea astfei cu о temeinicä justificare „Diploma assecutorium“ prin care, postul de cancelar al Transilvaniei sä fie incredintat unui romän, recunoa$terea limbii romäne ca limbä oficialä, aläturi de cea maghiarä si germaná, dietä dömocraticä §i Congres national al tuturor romänilor din Transilvania, Banat, Cri$ana, Maramure? §i Bucovina3. Sub aspect organizatoric, Conferinta nationalä de la Sibiu din ianuarie 1861 §i nucleul politic constituit aici cu о activitate atit de bo:l Simion Retegan, loc. cit., p. 36. 4 Infringerile suferite de armatele imperiale in Italia, ínsemnind in primul rind pierderea unor teritorii bogate la sud de Alpi aduc pe planul actualitätii — in eontextul aparitiei unor nemultumiri in sinui napunilor subjugate — pentru Curtea Vienezä, necesitatea acceptärii unor reforme, care vor duce, in cele din urmä, la inlocuirea centralismului cu о formulä federalistä de guvernare ?i, prin urmare, la salvarea monarhiei pentru incä о perioadä de timp, de la esecul ei total. 5 Ungurii, secuii $i sasii prin Unio Nationum, pe baza Tripartitumului, а Approbatae Constitutiones Regni Transilvaniae... si a Diplomei Leopoldine erau singurele natiuni constitutionale din Principat. 6 Simion Retegan, loc. cit. p. 35—37. 7 Ibidem. 8 Ibidem, p. 38. a Ibidem.
