Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

122

GRIGORE PLOE$TEANU

12

in anul 1874—75 (15 florini), Nicolae Fle§eriu din Saschiz, inváéácel de timplärie, in anui 1874—75 (15 florini), Alexe Comániciu din Sighi^oara, in anul 1878—79 (12 florini, 50 er.), Emil Ciceiu din Sighi^oara, farmacist ín Oltenita (Románia), in anul 1883 (stipetidiu anual de 60 florini)61.

Reluindu-§i in anul 1877 activitatea, despärtämintul Sighi§oara animat de directorul säu, A. Horsia, dobindeste un insemnat merit prin organizarea in acest oras a uneia din importantele adunäri generale ale Astrei. Adunarea a avutj loc in zilele de 3—4 august 1879 §i a fost temeinic pregätitä de un comitet avínd in fruntea sa pe, A. Hor§ia, bucurindu-se de concursui populatiei román esti ca si de participarea autoritáéilor §i a unor personalitä(i säse^ti. La capätul dinspre räsärit al orasului a fost ridicat un arc de triumf, purtind inscriptia „Culturei“. Condueätorii Astrei in frunte cu vicepre^edintele Iacob Bologa au fost intimpináéi la sosirea lor in gara Sighi^oara de membrii comitetului despärtämintului §i de un coimitet de primire ales de ora$, in frunte cu primarul Iosif Gull62.

ln cadrul luerärilor adunärii, I. Bologa a rostit in ziua de 3. august un discurs, in care a arätat conditiile istorice1 vitrege care au impiedicat in trecut progresul cultural al poporului román din Transilvania. ln pofida acestor imprejuräri, spunea el, a faptului cä „au pätimit §i au suferit pinä la extremitate romänii trecutului de imbrincit insä ei n-au imbrincit. Chiar §i in timpurile cele mai nepriincioase sub impregiuräri de tot nefavoritoare au sträbätut, daeä nu tóéi, daca nu multi, cel púéin unii dintre ei in sanctuarul §tiinéelor, §i le-au ráspindit apói pe acestea cistigate, dínd ín modul acesta cea mai eclatantä dovadä despre aceea, cä in sinui poporului román nu s-а stins niciodatä siméul §i atragerea cätre culturä“63. Vicepre§edintele Astrei a subliniat in acela§i timp necesitatea ca generaéia sa sä-§i faeä „datorinéa, luerind din räsputeri la dezvoltarea lor (a urma§ilor — n.ri.) ín toate direcéiunile §i prin aceea la realizarea adevárateí lor fericiri; (...)“; „női trebuie sä ne folosim de toate mijloacele cele permise si de toate ocaziunile spre imbunátáéirea ei (Asociatiunii) daeä voim sä evitäm imputäri din partea succesorilor nostri“. In cadrul adunärii, Anania Trombita^, a fäcut propunerea de a se infiinéa о §coalä de fete in Sibiu; maiterializatä in anul 1883, ea va constitui una din l'emarcabilele realizäri ale Astrei.

Adunarea s-а bucurat §i de participarea remarcabilului cärturar §i om politic George Bariéiu, care a vorbit in ziua de 4 august „despre rasa latiné“, spicuind din poeziiüe diferitelor idiomuri romanice. Intr-o telegramé adresatä revistei Familia se afirma cä dizertaéia veteranului

61 Ibidem, XIII, nr. 23—24 din 1—15 decembrie 1882; Ibidem, XIV, nr. 1—2 din 1—15 ianuarie 1883, p. 9—11. La 6 septembrie 1864, D. Boiu a obtinut un premiu de

100 de florini din partea Astrei „pentru progresul in meseria sa“. ArhStat Sibiu, fond cit., nr. 128 si 149/1864.

63 Analele Asociatiunii Transilvane, 1880, f. 1, p. 56—59.