Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

7 ROMÄNII SIGHI$ORENI ÍN EPOCA MODERNÄ 117 de obiecte de la femeile din Sighi$oara ín folosul unei tombole organi­­zatä la Bucuresti33. ln anii urmätori, in viata romänilor sighi§oreni se afirmä avocatul dr. Toma Cornea, unul din „bärbafii de incredere“ ai Partidului National Roman. Spre sfirsitul secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea, odatä cu dezvoltarea inregistratä pe calea capitalistä, cu infiinfa­­rea de noi fabrici — cum sint Fabrica de postav Fradii Zimmerman (1872), Tesätoria $i vopsitoria de bumbac M. Matzak (1878), Fabrica de malini §i turnätoria de fier (1882), Fabrica de talpä §i piele Carol Adleff (1895), Fabrica de cärämizi $i figlä „Hercules“ (1907) — §i ateliere me$­­te§ugäre§ti, create numeric §i se dezvoltä clasa muncitoare sighisoreanä. Se afirmä mi$carea muncitoreascä §i socialistä, care atrage in rindurile sale muncitori färä deosebire de nationalitate. Un moment de seamä in evolufia acesteia il reprezintä crearea in anul 1906 a organizafiei locale a Partidului Social Democrat din Ungarin, cu eontributia brutarului Knaller din Bra$ov si a zidarului Mihai Henning34, ln 1910 este infiinfatä organizatia (sectia) romänä a, P.S.D. in Sighisoara. Din comisia de orga­­nizare au fäcut parte Iosif David, Ilie Metea, Ilie Florea, loan Jelmäreanu, loan Popescu, Toma Budoi, Vasile Cujeran, loan Olteanu si loan Carasca; iar din comisia de control loan Herfa, Adam Olteanu si loan Buduran35. Muncitorimea sighisoreanä obtine succese si in organizarea profesio­­nalä, cu deosebire in anii 1906—1907, cind sint create mai multe sindi­­cate. Ziarul Adevarul din 1 februáriéi 1906 consemneazä: „in ziua de 18 ianuarie muncitorii de aici (din Sighisoara — n.n.) au tinut о adunare, in care au hotärit aläturarea de sindicat §i au alcätuit grupa sindicatului muncitorilor constructori“, ln anul 1907 s-au constituit organizatiile pro­­fesionale ale croitorilor, muncitorilor din alimentatie, muncitorilor side­­rurgisti §i metalurgisti36. Deopotrivä se intensificä aetiunile greviste, clasa muncitoare sighi­soreanä luptind unit pentru majorarea salariilor, reducerea timpului de muncä etc. In anul 1906 izbucnesc greve ale calfelor de pantofari si ciz­­mari37. Situatia materialä grea, mizéria „nespusä“ provoacä främintäri si in rindurile invätätorimii. Spiritele dascälilor erau „foarte agitate“. Invätä­­torul Emil Reit scrie in Gazeta Transilvaniei: „De soarta noasträ nimeni nu se intereseazä. Referintele sociale in cari träim, scumpetea cea mare $i munca cea grea a noasträ, — a oropsitilor de dascäli —- ne indeamnä sä cäutäm о cale prin care sä ne ajungem scopul“38. Sä nu se mire afuto­­toritäfile scolare §i publice, avelrtizeazä invätätorul sighisorean, dacä 33 Tribuna, XII, nr. 61 din 16/28 martié 1895, p. 245. 34 Em. Giurgiu, Sighisoara, ed. a II-a, Ed. Stadion, Bucure$ti, 1970, p. 14. 35 Documente din istoria miscärii muncitoresti din Románia, 1910—1915, Ed. pol., Bucure^ti, 1968, p. 144. m Documente din istoria miscärii muncitoresti din Románia, 1900—1909, Ed. pol., Bucure?ti. 1975, p. 651. 37 Em. Giurgiu, op. eit-, p. 15. °8 Gazeta Transilvaniei, LXIX, nr. 215 (Nr. de Duminicä 39) din 29 septem­­brie/12 octombrie 1906.

Next

/
Oldalképek
Tartalom