Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
13 DIN ISTORIA $COUI MURE$ENE 28 J Numärul ínvátátorilor: 162 312 322 din care: — maghiari 100 155 157 — saji 6 6 5 — románi 27 103 63 Material didactic : — table negre........................................... 103 311 363 — tabele de citit....................................... 120 234 279 — ma;ini de calculat — 76 248 — harta Ungariei....................................... 51 144 269 — harta Europei....................................... — 20 161 — harta Continentelor.............................. — 17 121 — globul pämintesc.................................. 13 125 185 — tablouri pimple naturii ................. — 97 171 — biblioteci pentru tineri $i inváptori 2 6 143 — biblioteci pentru säteni...................... — 6 89 Venitul jcolü in báni.......................... 13.587 59.509 107.383 fi. Venitul $colii in naturá........................ 11.430 25.235 48.328 Total: 24.917 84.741 155.711 fi. din acestea de la stat — 6.059 9.057 fi. Revenea in medie — salar inv. ? 223,06 268,07 fi. — intrefinerea unei §coli 170,60 317,03 603,06 fi.1’ Cifrele indicate ín situapa de mai sus, ne pun ín adevärata ei luminä situapa grea a jcolilor de la acest sfírjit de secol. $i nu trebuie sä uitäm cä ín situape sínt cuprinse toate jcolile din comitat, nu numai cele románejti, care luate izolat ne-ar prezenta un tablou ji mai sombru. Dar oare se poate ínregistra о situape mai fericitä, cínd pentru cele 260 jcoli din comitat statui contribuia abia cu 6059 fi. ín 1879 ji 9.051 fi. ín 1895? Greaua sarcina a jcolilor era suportatä de oamenii satelor care ji aja erau istovip ji secätuip de atítea obligapi ce le apäsau umerii. Astfel ín acei ani locuitorii satelor erau impuji numai pentru íntrepnerea jcolilor cu 84.741 fi. ín 1879 ji 155.711 fi. ín 1895. Метеопат cä din sumele cu care intervenea statul pentru íntrepnerea jcolilor, cele románejti nu beneficiau cu nimie. Constatam apói cä de unde ín 1869 erau ín íntreg scaunul Murejului abia 30 de jcoli románejti cu 27 dascäli, dupä 10 ani, la 1879 numärul lor se ridica la 103, cu tot atípa ínva^atori, pentru ca dupä 16 ani, la 1895 sä nu mai íntílnim decit 88 jcoli románejti cu 63 de dascäli. Aceasta ca о urmare fireascä a politicii de deznaponalizare ce se accentua tot mai múlt la acest sfírjit de secol. Numärul mic de invä^ätori, care nu acoperea necesarul la jcolile existente, era completat de cätre preop ji de cätre dascälii ambulanp care serveau la douä jcoli. О altä concluzie ce se impune este aceea a frecventei, care in unii ani jcolari abia atingea 50%. Sínt ji cazuri cind abia atingea 35—40%. Astfel de cazuri íntílnim la Ibänejti, Band, Cristejti, Deda, Mädäraj, Lunca, ТорП;а, Petelea etc. $i constatarea e cu atít mai tristä cu cít ea se inregistreazä mai ales ín comunele románejti. Cauzele acestei proaste frecvente au mai fost amin- 17 17 Paliás Albert, op. cit. p. 139.
