Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

Note – patrimoniu

708

TRAIAN RUS

4

douä volume, Märcupu le incredin^eazä ín 1842 lui Al. Gavra®. Manuscrisul folosit de AJ. Gavra a fost publicat de Andrei Veress ín 1927 ín „Note p serisori $incaiene“.

Sintem ín perioada cínd unirea celor trei (ári románepi devine problema dominantä pentru a cáréi ínfaptuire lupta íntreaga napune romána. Operele corifeilor $colii Ardelene, care au jucat un rol important ín lupta ímpotriva regimului feudal, ín trezirea conpiinvei nationale p in care se promoveaza solidaritatea románilor de pretutindeni, au trezit interesül cercurilor guvernamentale din principatele románé. Domnitorul moldovean Gr. Al. Ghica, plin de recunojtinía $i admirakié fa^á de aceste comori istorice p litenare, a cäutit sä le tipäreascä spre fölösül de obpe al neamului. Din índemnul lui N. Kogälniceanu, domnitorul a cumpärat manuscrisul aflat ín posesia lui Gherman Vida — „fiind insä un asemine odor national, nici nu se cuvenea a ramíne mai índelungat íntr-o proprietate privata“.7 — ;i a solicitat Episcopiei din Oradea trimiterea ín Moldova a originalului „Cronicii“ lui $incai $i a unor opere ale lui S. Micu Clain. Episcopul Vasile Erdeli „socotind insä régimül aspru al absolutismului austriac, care vedea acte dupnänoase chiar p in cele mai nevinovate mi$cäri literare p supraveghea cu maré bänuialä mai ales relapunile románilor ardeleni cu fra^ii lor din principate“, nu a cutezat sä trimita aceste manuserise fara íncuviin^area autoritäplor habsburgice. Ministerul de Interne austriac, voind a se íncredin^a de conpnutul manuscriselor solicitate de guvernul Moldovei, a cerut ín iulie 1853 episcopului Erdeli sä i se trimita acestea spre examinare. Manuscrisele trimise la Viena, ín total 13 volume, iu rämas ín capitala Austriei pinä ín august 1858, cínd s-au restituit Episcopiei din Oradea.8

Comisia insärcinatä cu editarea „Cronicii“ lui Sincai, formatä din vornicul Grigore Cuza, aga Alecu Donici, colonelul Mihail Kogälniceanu, aga Anastasie Panu p Al. Treboniu Laurean, a reupt, cu toate greutäple íntímpinate, ca in anul 1853 sä tipäreascä primele douä volume ale „Cronicii“. ín raportul comisiei adresat domnitorului Gr. Al. Ghica, la 4 iunie 1853, se aräta printre altele: „Jos iseälipi cu respect p totodatä cu recuno$tin;ä primind dar luminatul vostru ofis din 4 iunie 1852 No 249 de indatä íntrunindu-se ín comisie sau p silit a räspunde la onorabila chiemare ce le-ар fäcut ca cít mai in grabä sä scoatä la luminä о seriere care cu neräbdare patrioticä se apeaptä de inälpmea voasträ p de toatä románimea. Deci cu toate greutäple materiale infäpsate mai ales de nepregätirea tipografilor din lap, pentru о publicape atit de importantä, jos iseälipi astäzi in aniversala rinduirilor infäp$eazä inälpmei voastre cele intii douä tomuri ale Cronicii lui $incai epte de sub teascurile tipografiei francezo-románe care au propus condipile cele mai u§oare pentru fondul $coalelor, primindu-se a face aceastä edipe de una mie esemplare cu pre^ul de ?asä galbeni coala; era reuzltatul grabnicei publicäri este a se datori indeosebi d-sale general-inspectorului $coalelor A. Triboni Laurianu,

® Al. Papiu Ilarian, Viat a, operele fi ideile lui Gb. $incai, Bucuresti, 1S69, p. 23; M. Tomus, Gheorghe §incai, viafa fi opera, Bucuresti, 1965, p. 196.

7 Cuvint inainte, la Gh. $incai, Hronica, e clivia 1853—1854.

8 Iacob Radu, Doi luceferi rätacitori Gheorghe $incai fi Samoil Micu Klain, Bucuresti, 1924, p. 25 5i 29.