Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

III. Etnografie

CLACA DE LA SECERAT

661

sau:

Cununijä cu fluturi,

Io te ud, tu te scuturi.

De ce tu (i-i scutura,

Io mai tare te-oi uda.240

Nu vom cita mai multe fragmente de cintec de felül celor de mai sus, atit de des íntilnite pe valea Some$ului Mare. Eie au о semnificajie miticä cu múlt mai adincä, de cum s-ar pärea din fragmentele citate mai sus $i asupra сагота vom face citeva reflexiuni intr-un alt capitol.241

Semnifica(ia udatului cununii

Udatul cununii este un ritual magic pentru invocarea unui an mänos, cu ploi venite la timp, precum $i de bine $i noroc, uneori pentru gazda cäreia i s-а secerat holda, alteori pentru cei ce udä cununa.

Aceste dórinké ale mulpmii se referä ín timp uneori chiar pentru anul in care are loc recoltarea, altele, $i cele mai multe, sint dóriad pentru anul care urmeazä, pentru о recoltä bogara la anul.

Cei din sat, cínd udä cununa, zic: „spor bun $i roadä la hotar“, la care alaiul striga: träiascä!242; gríul secerat sä fie rodit ?i cläile sä sloboadä bine la imblätit;243 sä fie mänoasä holda ce au secerat cläca?ii244; sä deie Dumnezeu griu mult245; sä sloboadä gríu múlt, ca apa din fintinä246; se udä cununa §i top secerätorii, cä altfel nu este roadä in bucate247; sä fie anul mänos248; se udä cununa cu cit mii multä apä, ca precum curge apa din cununa, a?a sä curgä boabele de griu la imblätit249; dacä nu udä cununa, nu va ploua la sämänat250.

In cele mai multe sate urärile de bine vizeazä anul care vine. Rodnicia holdéi secerate acum, nu mai poate fi influen^atä prin udatul cununii, de aceea dorinfele de bine sínt indreptate spre viitorul apropiat, vara viitoare.

Unii doresc ca gríul din vara viitoare sä se facä bun $i spicos ca cel din cununä251, ori ca cel din acest an252; sä se facä bine gríul $i la anul253;

240 Ilva Mare (Bistri;a-Näsäud).

241 V. capitolul: Géniül sau spiritui gríul ui in credinfele fi obiceiurile de la secerat.

242 Päräu (Bra$ov).

243 Boholt (Bra$ov).

244 Bucerdea Grinoasä (Alba).

245 Batarci-Oa; (Satu Mare).

246 Orbäu (Sate Mare).

247 Baba Novae (Satu Mare).

248 Brojteni, Orlat (Sibiu).

249 Hundorf azi Viisoara (Mure?); Grebeni? (Mure?); Giungi (sau Mare).

250 Täu (Alba); Välcani (Timis).

251 Drägus (Brasov).

252 Cräciunelul de Jos (Alba).

253 Bräzesti (Alba).

31______