Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
19 DIN RELATI ILE CULTURALE ROMANO-MAGHIARE 525 intitulat semnificativ Intelectualii $i lupta da clasa, un adevärat apel pentru unitatea militantä a tuturor intelectualilor: „Rolul intelectualului in lupta de clasa este sä de$tepte con$tiin;a maselor, sä lämureascä adevärurile, sä propage $tiinta, literatura ?i arta pinä in päturile cele mai adinci äle maselor, spre realizarea unei societati mai superioare. Intelectualul trebuie sä-$i formeze mijloacele susceptibile de a elibera energiile intelectuale care stau ascunse in päturile de jos, pentru a putea forma о for;ä spiritualä puternicä, capabilä sä desfiinleze cultura de clasa a unui mic grup social $i exploatarea economicä care alimenteazä aceastä culturä de clasä. Primul pas spre acesta ar fi realizarea frontului international al intelectualilor care ar ingloba in sine pe top acei care i$i simtesc adevärata chemare: a cäuta, a constata a propaga adevärul“.48 Printre cei mai de seamä colaboratori la periodicele socialiste, ei in§i§i militanti cu condeiul pentru promovarea unei culturi inaintate, bogatä in continut de idei, sustineau perseverent opinia oea mai sänätoasä, mobilizatoare pentru crearea unui front unitar al tuturor intelectualilor, indiferent de nation alitate. In articolele lor numeroase care pot alcätui, impreunä, о adeväratä antologie cu caracter publicistic de substantial continut revolutionär, ei fäceau distinctia netä intre grupärile diversioniste ale intelectualilor influentati de ideológia $i politica „dreptei“, $i intelectualii care manifestau simpatie sau chiar actionau in directia indicatä de militantii clasei muncitoare care fäceau un apel permanent pentru infrätirea tuturor intelectualilor intr-o acpune practicä comunä. $tiinta §i cultura, prin intermediul intelectualilor care au menirea sä formeze impreunä un factor de progres social, nu trebuie sä fie sträine de problemele sociale $i nici refractare tendintelor de dezvoltare a societätii. In articolul Intelectualul, factor de progres social, N. Tatu colaborator al publicatiei de orientare socialistä Stinga, pleacä de la atitudinea ultra reactionarä a monarhi$tilor Leon Daudet §i Charles Maurras din Franta, a „cameleotilor regali“ Unamuno ?i Ortega у Gasset din Spania etc., la care adaugä ре aceea a lui А. С. Cuza, ideologul $ovinismului nationalist din Romania, $i sustine cu tärie necesitatea de a se lua о atitudine criticä hotäritä impotriva orientärilor refractare, tendentioase care se manifestau din ce in ce mai puternic ?i in tara noasträ, sub influenta fascismului din Italia $i a hitlerismului din Germania. Autorul sustine ideea cä trebuie combätutä vehement conceptia aristocraticä a piintei p cä este necesar sä se lichideze prejudecätile acelor intelectuali care se läsau influentati de ideológia $i politica diversionistä a burghezo-mo§ierimii. Omul de §tiintä, subliniazä autorul, „trebuie sä stea in serviciul colectivitätii. Totul sä fie convergent spre acéla? punct central: perfectionarea omului. In ceea ce prive?te viata socialä, s-а ci?tigat enorm prin aceastä activä ?i patetic de pasionantä ata?are la fapte temporare, (cindva decretate ignobile). A?a se vor putea preface bazele a$ezärilor sociale. Drepturile muncii nu pot fi mai strälucit valorizate ?i apärate decit prin pledoaria oamenilor de mare culturä, al cäror credit spiritual rämine 48 Sever Solovanu, Intelectualii ji lupta de clasä, in Crainicul Maramurefului, Sighet, nr. 3 din 24 iulie 1932, p. 2.
