Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
522 VALERIU NITU 16 turale, aceastä contribute a lui M. Ralea pentru clarificarea orizootului de gindire filosoficä, о consemnäm ca deosebit de semnificativä. Dupä infiintarea Partidului Comunist Roman, un rol eficient in orientarea ideologica, politica $i a intelectualilor l-а avut ziarul Socialismul care continuä sä aparä ca organ periodic central al partidului, intre 14 decembrie 1921 $i iunie 1924, la Bucure$ti. Deseori, in coloanele ziarului, pe alocuri macerat de cenzúra burghezo-mo$iereascä, se intilneau ca $i colaboratori frecvenp, multi intelectuali simpatizant ai mi$cärii muncitore?ti sau, ei in$i?i> militanti socialist, cautind sä abordeze §i sä punä in dezbatere acele probleme stringente care vizau dezvoltarea culturii din epocä. Punctele de vedere nu erau totdeauna identice dar concepta esentialä, in ansamblu, era orientatä sub directa inriurire a materialismului dialectic $i istoric. Ca urmare, nu intimplätor, ziarul central al partidului publica in repetate rinduri liste de cärti care se gäseau spre vinzare la libräria Casei Poporului din str. Sf. Ionicä, de unde puteau fi cumpärate, räspindite $i citite. Printre autorii mai de seamä recomandati erau V. I. Lenin (Democrafia burghezä si dictatura proletard), Raicu Ionescu-Rion (Religia, familia, proprietatea), Dr. C. Otto! (Karl Marx — Schild biografica), Paul Lafargue (Socialismul si intelectualii), C. Dobrogeanu-Gherea (Ce vor socialistii), K. Marx—Fr. Engels (Manifestul Comunist), C. Dobrogeanu-Gherea (Conceptia materialista a istoriei), Fr. Engels (Originea familiei, a proprietarii private si a statului), P. Constantinescu-Ia$i (Unde duce colaborarea), K. Marx (Capitalul /Rezumat de Carlo Cafierró/), K. Marx (Salar, pref, profit), D. Tb. Neculutä (Spre farmul Dreptäfii) etc. Difuzarea aeestor cärti prioritare pentru orientarea ideologicä-politicä a preo cupärilor culturale, prin mijlocirea ziarului Socialismul, a insemnat о realä contribute atit la propagarea ideilor marxist-leniniste, eit t in atragerea intelectualilor din epocä spre cunoa$terea $i asimilarea celor mai avansate idei. ín documentele de partid $i in presa socialistä a epocii s-а considerat cä problemele orientärii culturii sint legate de conditiile sociale existente, de contradictiile dintre interesele colective äle clasei muncitoare §i cele individualiste äle burghezo-moterimii. Concomitent cu lupta pentru crearea unui nivel de trai mai bun maselor muncitoare, documentele de partid, presa democraticä §i socialistä precizau cä valorile culturale autentice sint, in bunä parte, valori produse prin mijlocirea muncii t aportul clasei muncitoare. Intre ziarele care se difuzau in aceastä perioadä era Munkás (Muncitorul) care, in articolul intitulat Cultura proletard, abordeazä problema necesitätii räspindirii culturii in rindurile muncitorilor §i dä indicati pentru felul cum trebuie sä se inteleagä menirea oamenilor de culturä. Incä de la inceputul articolului se atrage atentia cä „multi sínt dintre aceia care la prima vedere nu recunosc valabilitatea acelui mare adevär, dupä care cultura zilelor noastre, t in general cultura din toate timpurile, a fost culturä de clasä, cu alte cuvinte clasele care, datoritä rolului dominant pe care 1-au detinut in societate, au pus in slujba telurilor lor toate valorile, toate realizärile productive ale spiritului §i geniului urnán. Intotdeauna eie erau posesoarele bunurilor t ale mijloacelor de productie, datoritä cärora $i_au putut cuceri binefacerile
