Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 DIN RELATIILE CULTURALE ROMÁNO-MAGHIARE 517 Democrat al románilor din Ardeäl $i Banat (deschis la 19 ianuarie 1919 ín localul primäriei din Sibiu) se jalona atimdinea fatä de situa;ia creatä ín momentele desträmärii Imperiului habsburgic multinational, arätindu-se cä asuprirea de veacuri care apäsase pe umerii poporului roman a rämas puternic imprimatä ín memoria sa $i cä orice íncercare a politicienilor guvernanti de a oferi drepturi in momentele de crizä, este iluzorie ?i fara un efect temeinic. Participantii la congres constata, a$a cum se subliniazä ín rezolutia adoptata ín zilele de 19—20 ianuarie 1919, cä „unirea poporului románesc intr-un singur stat independent, este о necesitate istoricä, bazatä pe dreptul de liberä dispozitie a tuturor popoarelor“.28 Rezolutia precizeazä cä social-democrapa romina din Transilvania aderä la ínfaptuirea idealului de unire a tuturor románilor íntr-un stat national independent $i cä acest ideal nu contrazice principiile stabilite de congresele socialiste internationale care au recunoscut fiecärei natiuni asuprite dreptul de a lupta pentru independenta sa. Rezolutia mentioneazä cä „neamul románesc fiind о napune rupta ín bucäti, era condamnat a nu-§i putea dezvolta ín deplina libertate toate bunurile ce posed!, materiale, intelectuale, suflete$ti. ímpartit ín mai multe parti, dezvoltarea sa devenise anormal! §i nesänätoasä ín cél mai ínalt grad. Luptele continue pentru mentinerea caracterului etnic absorbeau partea cea mai maré a fortelor sale morale $i intelectuale, iar ín urma acestui neajuns, evolutia organismului social al natiunii románé suferea ^i stagna foarte múlt. Faptul acesta precum ?i consecintele räzboiului natiilor care s-а terminat cu descompunerea vechii ímparatii austro-ungare, asiguríndu-ne tuturor popoarelor ínglobate ín organismid acestei ímparatii dreptul independent^ nationale, a determinat $i social-democratia romána din Ardeal $i Banat a contribui la realizarea idealului national al Tfarii Románe$ti“.29 Adoptind punctui de vedere ál militantilor socialist! din Transilvania, publicistul Emil Isac ín articolul Ideálul democratic precizeazä cä noul stat, format prin unirea Transilvaniei cu Románia, inglobeazä §i nationalitäti conlocuitoare diferite care nu trebuie unite printr-o politicä tendentioasä de asimilare, ci printr-o politic! inteligentä care sä respecte caracterül lor national, pe baza drepturilor románe^ti. A^a cum se exprimä publicistul ziarului Adevarul, „a-i subjuga intelectualice§te, politice$te $i socialice^te, ar fi nu numai nedreptate, ci о imprudent! a politicii noastre, care va avea rezultatul fatal“.30 In incheierea articolului mentionat, autorul subliniazä pronuntat necesitatea ca politicienii din Románia sä adopte о atitudine democratic! corespunzätoare noilor realitäti $i sä nu limiteze drepturile fire$ti ale fiecärui popor: „Datoria noasträ este sä pretindem cu glas puternic $i cald de con$tiintä: in numele civilizatiei, pretindem politicä romäneascä democratic!. Respingem cu dispret orice atac la adresa drepturilor omene$ti, cerem restabilirea eit mai grabnicä a constitutiei, impäciuirea elementelor eterogene prin respectarea tuturor drepturilor. Nemultumirea noasträ izvore^te din pärerea cea mai bunä ce о avem fatä de poporul nostru, care ca fiecare 28 * * * Rezolufie: Congresul Partidului social-democrat din Ardeal }i Banat finut in zilele de 19—20 ianuarie n. la Sibiu, in Adevarul, nr. 2 din 13/26 ianuarie, p. 2. 29 >:• » * idem, p. 2. 30 Emil Isac, Idealul democratic, in Adevarul, nr. 27 din 20 iulie 1919, p. 1.
