Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
500 SZABÖ MIHÁLY 16 In aceastä stare de spint, de revolta a gäsit masele din óra? bätälia ceferipilor p petrolipilor din ianuarie—februarie 1933. Muncitorii de la stapa C.F.R. $i cei care deserveau linia feratä Reghin — Läpupia s-au solidarizat cu grevipii, au protestat energic impotriva masurilor luate de guvern p au cerut eliberarea imediatä a celor ares tap. La chemarea organizapei locale comuniste zeci de muncitori au colectat $i donat báni, hranä p obiecte, pentru sprijinirea familiilor celor arestap. ln tot cursul anului, in centrul luptei comuni?tilor, a mi?cärii muncitorepi din ora$ au stat, aläturi de revendicäri economice p sociale, lupta pentru eliberarea celor arestap, intärirea rindurilor comuniste, pregätirea p organizarea maselor pentru noi acpuni de clasä impotriva regimului burghezo-moperesc, pentru realizarea frontului unic de lupta ce se va infäptui in acpunile din anii urmätori. Dupä eroicele lupte de clasä din 1933, timp de aproape un deceniu, viata politicä a Romániei a purtat pecetea unor bätalii inver$unate, desfäpirate pe multiple planuri de cätre fopele democratice p antifasciste in frunte cu clasa muncitoare, impotriva acpunilor tot mai intensive duse de reacpune in direcpa restringerii drepturilor cetätenepi. In acele condipi, s-au impus cu necesitate realizarea unei strinse unitäti de acpune a clasei muncitoare, de a$a natura, incit ea sä poatä constitui coloana vertebrala in jurul cäreia sä se grupeze toate foriele progresiste ale tärii pentru apärarea libertäplor democratice, impotriva pericolului fascist. ín noiembrie 1933, in iulie p octombrie 1934 Partidul Comunist Román s-а adresat conducerii Partidului Social-Democrat, Partidului Socialist Independent p grupärii „Popovici“ cu propunerea de a realiza färä intirziere frontul unic de lupta pe baza unui program minimal de revendicäri. Pe baza acestor propuneri, cu prilejul unor acpuni greviste, a alegerilor pentru camerele de muncä, in intruniri p demonstrapi de protest, s-au fäcut pa$i inaimé pentru infäptuirea unitäpi de acpune a clasei muncitoare intr-o serie de centre industriale, printre care p in Valea Mure?ului.39 In condipile economico-sociale de dupä crizä, a cre$terii luptei celor ce muncesc, ideea frontului unic muncitoresc i?i fäcea tot mai mult loc $i in rindurile muncitorilor din Reghin. Ca urmare a acesteia, in adunärile convocate de cätre sindicate au fost alese delegapi din muncitori care sä trateze cu conducerile intreprinderilor p cu autoritäple. Delegapile s-au transformat, in multe rinduri, in comitete de acpune, de grevä, din care fäceau parte atit comunipi cit p social-democrap sau socialipi independent^. Aceste Organe ale frontului au imprimat luptei maselor un caracter mai unitar p combativ. Dupä ieprea din crizä, situapa maselor muncitoare a rämas aproape aceeasi. Säptäminalul „Munkás Közlöny“ d'n Tirgu Mure? prezentind situapa muncitorilor din intreprinderile din Reghin, aräta cä la „Foresta“ majoritatea muncitorilor lucreazä in acord 10—16 ore pe zi p ci$tigä numai 30—32 lei, cä la „Ierbu?“ situapa este ?i mai grea, cä aici salariile se plätesc odatä la 2—3 luni, iar concediile plätite se acordä numai la cipva läcätu?i, cä la 39 Gh. Tutui—A. Petric, Frontul Unic Muncitoresc in Románia, Editura politicä. Bucure$ti, 1971, p. 31.
