Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
9 REGHINUL INTRE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE 493 Acjiunile organizate, conduse sau mfluen(ate de comuni?ti, au fost atit de putem ice in aceastä parte a farii, íncít Mini9terul de Interne, intr-o telegramä cifratä, trimisä prefecturii jude{ului Mure?, a fost nevoit sä sublinieze cä „imul din principalele centre ale comuni?tilor din Romania este Valea Mure?ului.. . zilnic se impart manifeste atit in ora?ul Tirgu Mure? cit ?i in localitädle judetului“. In 1924 mai mulp comuni?ti din Reghin, rontani, maghiari ?i germani, printre care Mihai Fekete, Iosif Szakács, Wilhelm Novitzki ?i Haltrich Traugott, au fost aresta;i ?i depnu^i pentru difuzare de ziare, reviste ?i manifeste cu con^inut comunist.21 In 1925 muncitorii au continuat ?irul luptelor de clasä, mai ales impotriva noii ofensive patronale. La inceputul anului „baronii lemnului“, sub pretextul lipsei de vagoane ?i a tarifélor ridicate de transport, au concediat un mare numär de muncitori, au anulat contractui colectiv, propunind un nou contract, in care au preväzut 10 ore de muncä pe zi cu saíariile de pina atunci, sau reducerea salariilor cu 35%> ?i renun^area la aprovizionarea muncitorilor cu alimente.22 Forestierii din Valea Mure?ului, inclusiv cei de la „Ierbu?“, „Foresta“ ?i „F.K.“ au respins aceste condipi ?i au trecut la lupta pentru apärarea zilei de lucru de 8 ore ?i a salariilor avute. Patronii, väzind cä muncitorii resping conditiile, au exclus din fabrici un mare numar de muncitori dintre care multe femei ?i copii.23 In aceste conditii muncitorii de la Ierbu?, impreunä cu miile de forestieri din Valea Mure?ului, au trecut la cea mai mare bätälie de clasä din istoria lor. La 4 aprilie au declarat grevä ?i muncitorii de la fabrica „Müller Iohan“. La „Foresta“ pentru a sparge greva, patronul a adus muncitori din regiunea Cluj, dar ace?tia aflind cä tovarä?ii de aici sínt in grevä, au päräsit repede fabrica.24 In zilele urmätoare, patronii, cu ajutorul autoritäplor, au dezlän^uit о teroare necru?ätoare. In colonia din Ierbu? familiile muncitorilor au fost scoase cu forta din looting ?i aruncate in stradä.25 Unii conducätori ai grupelor sindicale ?i muncitore?ti, care nu s-au supus, ca Ulrich loan ?i Simon Dlugos au fost arestap.26 In ciuda represiunilor, muncitorii ?i familiile acestora s-au comportat cu demnitate ?i dirzenie. Teroarea a luat propor^ii din ce ín ce mai mari. Muncitorii au fost chema^i sä semneze contractele colective favorabile patronilor in prezenta jandarmilor. Dar ei nu au cedat. Jandarmii umblau din casä ín casä, amenin^ind cu bätäi. Dar nici a?a nu au putut obline semnätura. Lupta din Valea Mure?ului a fost sustinutä de cätre toate categoriile de oameni ai muncii, inclusiv de о bunä parte a func{ionarilor. Un funcponar de la „Foresta“ scria ín ziarul „Világ“ cä „lupta dusä pentru ziua de muncä de 8 ore se duce ?i ín interesül nostru“, ceea ce oglinde?te influenza ideilor revolutionäre ?i ín ríndul functionarilor. Cu forestierii s-au solidarizat muncitorii din celelalte intreprinderi, precum ?i colective de muncitori din 38 21 ArhStat, Tirgu Mures, Fond Prefectura judetului Műre?, Dosar 168/1924. 22 Világ (Lumea), Tirgu Mures, anul II, nr. 15 din 25 februarie 1925, p. 4 si nr. 16 din 28 februarie 1925, p. 2. 23 Idem, anul II, nr. 18 din 7 martié 1925, p. 2. 24 Idem, anul II, nr. 21 din 18 martié 1925, p. 2. 25 Idem, anul II, nr. 26 din 4 aprilie 1925, p. 2.
