Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
7 REGHINUL INTRE CELE DOUÄ RaZUOAIE MONDIALE 491 Patronii, de$i au promis cä vor respecta contractui colectiv, au tärägänat aplicarea lui, apói 1-au uitat. Inspectoratul muncii, de$i a fost solicitat de cätre muncitori, nu a luat nici о mäsurä. Aceastä situape a determinat muncitorii sä intensifice lupta pentru impunerea unui nou contract colectiv. Au declan$at о grevä de 4 säptämini la care s-au aläturat muncitorii din alte intreprinderi, reusind sä impunä un nou contract, care a preväzut ziua de muncä de 8 ore, ridicarea salariilor cu 28%, imbunätäprea condipilor de muncä $i satisfacerea altor revendicäri. Greva a insemnat un pas important in consolidarea unitäpi politice si organizatorice a muncitorilor, a contribuit la cresterea fordei si influendi organizapilor de partid, la intärirea organizapilor sindicale, la dezvoltarea constiintei de clasä a muncitorilor. Dupä victoria ob;inutä organizaliile de partid din oras si~au intensificat munca educativä in rindul muncitorilor, räs^undind cuvintul partidului prin difuzarea publicapilor „Socialismul“, „Munkás“, „Világosság“, „Apärarea proletarä“, „Lemnarul“ si a unor manifeste ale organelor centrale si regionale. Pentru suspnerea ziarului central al Partidului Comunist Román, „Socialismul“, comunistii din oras au organizat colete in rindul membrilor de partid si a simpatizaniilor. Acpuni educative intense s-au desfäsurat mai ales in ajunul zilelor 3e 1 Mai. Pregätirea pentru 1 Mai 1923 a fost atít de maré, íncit polipa a cerut prefecturii sä trimitä in Reghin, pentru menpnerea ordinei, un pluton de jandarmi. Cu toate avertizärile autoritätilor, muncitorii au venit intr-un numär mare la mitingul organizat in pare, unde au cintat International dupä care au ascultat cuvintärile tinute de conducätori ai organizatiei regionale de partid. Succesele obpnute in lupta impotriva „baronilor lemnului“, a exploatärii capitaliste, victoria grevei din 1923, cucerirea unor insemnate revendicäri economice si sociale, au condus la cresterea rolului organizatiilor de partid si a numärului muncitorilor organizap in sindicate. Organizapa sindicalä a lemnarilor, de exemplu, in 1924, avea 284 membrii fa^ä de numai 216 in 1920, о bunä parte fiind si membrii de partid, ceea ce oglindeste influenza comunistilor in sindicate. Väzind cre$terea influen;ei comunistilor, procesul de orientare a muncitorimii spre organizapi sindicale de clasä, elemen tele oportuniste au inceput sä actioneze fäps pentru scindarea miseärii sindicale. Aceasta s-а produs la Congresul sindical din septembrie 1923, tinut la Cluj, unde, prin intervenia autoritätilor comunistii au fost scosi din salä. Din cele 44 de organizatii sindicale excluse de la Congres, au fäcut parte si cele din Reghin. Organizatiile excluse au zinut adunäri muncitoresti, protestind Impotriva hotäririlor adoptate. Despre adunarea din Reghin ziarul central „Munkás“ scria: „Hotäririle Congresului de la Cluj au fost luate de о minoritate, care a indepärtat de la Congres cu for^a autoritätilor majoritatea delegatilor, printre care si pe cei de la Reghin. Ca atare, sindicatele din Reghin nu iau cunostintä de scindarea fortatä a organizaziilor si se pronuntä in continuare pentru mentinerea unitäzii sindicale“.17 17 Munkás (Muncitorul), Bucureju, anul I, nr. 10 din 11 noiembrie. 1923, p. 1.