Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

468

TRAIAN DU$A

4

nr. 31, unde delinea 3 incäperi. Din totálul elevilor inscri$i 28 studiau vioara, 31 pianul §i 16 canto.10 La sfir$itul primului an $colar to^i au rämas cu situapa neincheiatä la invätäturä. Din cauza cä anul nu a fost intreg, multi s-au retras, unii au abandonat din motive de boalä, iar altii au plecat din municipiu. Primul an de invätämint muzical artistic a avut un caracter experimental, fiind primiti elevi la orice data, inscrierile continuind $i in luna aprilie a anului 1908.

Este $tiut cä о $coalä de muzicä are nevoie de un mobilier $i de instrumente adecvate, iar inceputul activitati färä о bazä miterialä serioasä este imposibil. S-au gäsit atunci numero$i factori locali care sä sprijine in aceasta directie $coala. Societatea iubitorilor de muzicä $i-a donat bruma de Instrumente се о avea cäreia i-au adäugat modesta bibliotecä formatä din partituri muzicale $i cärti, precum $i un capital de 1.500 coroane. Banca de economie agrarä a donat fonduri bäne$ti in vederea scutirii de taxe $colare a elevilor säraci dar talentati. Unele persoane particulare au donat instrumente, partituri, pupitre. Zestrea de inceput, la deschiderea cursurilor, era de 3 piane, un armonium, un violoncel, 4 contraba$i, citeva viori §i pupitre; unele din acestea se pästreazä $i se utilizeazä $i astäzi.11

Pentru inceput corpul profesoral era format din directorul Metz Albert, profesor de vioarä $i cor, Henszelmann Erkel Sarolta, profesoarä de pian $i Gömögy Maleczky Mariska, profesoarä de canto.

Scopul pentru care a fost infiin^ata prima $coalä de muzicä din municipiu prezenta de la inceput douä aspecte: cultivarea aptitudinilor elementelor dotate, in vederea unei pregätiri $i cariere muzicale §i instruirea unui numär eit mai mare de tineri care sä devinä soli?ti instrumenti$ti sau vocali, membrii in orchestrele din localitate sau din alte centre. Potrivit acestui tel s-а dat $i о structurä adecvatä procesului de invätämint. Se studiau, ре о duratä de 6 ani, disciplined canto $i tambal $i timp de 7 ani disciplinele pian, vioarä $i violoncel. Primul an, ín ultimul caz a avut un caracter pregätitor. Apoi, procesul de invätämint s-а structurat pe douä etape: cursul inferior, care cuprindea anii I, II, III, respectiv IV, $i cursul superior — ultimii trei ani, avind caracter mediu. Cursul superior, corespundea cu cel inferior de la Academia de Muzicä din Budapesta sau Viena. Actele de studii se acordau pe bazä de examene numai de Academie, prezentarea fiind posibilä in urma unei cereri adresatä $i avizatä de Ministerul de resort. Certificatul sau diploma, astfei obtinute, dädeau dreptul detinätorului spre a fi incadrat ca profesor de muzicä la gimnaziu sau $colile profesionale.12

10 Idem.

11 A Marosvásárhelyi városi 7eneiskola Értesítője, 1908, (Anuarul $colii de mu/.icä din Tirgu Mure?) p, 3. Despre acest eveniment se mai consemneazä ín Pesti Napló, din 9 iaruarie 1908, ín Magyarország (Tara ungureascä), din 11 ianuarie 1908, in Szabi Is ág (Libertatea), anui IV, nr. 1, din 8 ianuarie 1908, p. 13. Vezi in continuare colec(ia de anuare (Értesítő) pe anii urmätori: 1909/1910, p. 17; 1910/1911, p. 35; 1911/1912, p. 28; 1912/1913, p. 31; 1913/1914, p. 51; 1914/1915, p. 32; 1915/1916, p. 34; 1916/1917, p. 22; 1917/1918, p. 9; 1919/1920, p. 8; 1921/1922, p. 8; 1922/1923, p. 29. Arhiva Sc. pop. arta, Tg. Műre?.

12 Vezi, Regulamentul }colii, extras, publicat ín Értesítő (Anuarul) pe anii 1910/1911, p. 16—27. Arhiva $colii populare de artä, Tg. Mure?.