Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
RODICA PÄUN, NICOLAE PÄUN 2 •И 8 Därile de seamä ale Consiliilor de Administrate $i Rapoartele Comisiei de Cenzori, prezentate in Adunärile Generale Ordinäre $i Extraordinäre ale acestor societäp anonimé, oferä posibilitatea unei cercetäri temeinice asupra modalitäplor de infiintare, de funcponare, de räspindire in teritoriu. * * * Conform Codului Comercial (art. 235), pentru infün^area unei bänci era suficient ca Actul constitutiv $i Statutele sä fie autentificate de tribunal. Dupä autentificare, tribunalul comercial acorda cu u$urintä autorizapa de funcponare pe baza unei dovezi prin care institutul nou creat dovedea cä a varsat la „Cassa de Depuneri“ sau la „B.N.R.“ cel pupn 30°/o din capitalul subseris. Tribunalul регсереа о taxa de inregistrare de 3% $i un timbru pentru Actul constitutiv de 20 lei. Prin aceastä procedura simplä s-au infundat in perioadä 439 bänci dintre care amintim: „Banca Romäneascä din Valea Some$ului“ S.A. (Dej — 1924)3; „Banca Gura Arge$ului“ S.A. (Oltenpa— 1922)4; „Banca Oituzului“ S.A. (Bacäu— 1922)5; „Banca Adjudului“ S.A. (Adjud — 1922)6; Banca de Report $i Depuneri Rod“ S.A. (Bucure?ti — 1924)7; „Banca de Industrie $i Corner^“ S.A. (Bucure$ti — 1922)8 etc. Marea majoritate a acestor bänci, create in perioada 1922—1928 aveau un capital mediu intre 6—8 milioane lei, sau, sub aceastä medie. Cele exemplificate mai sus, in ordine aveau 4, 3, 10 2,20' $i 50 de milioane lei capital social. Altele, beneficiau de capitaluri mult mai mici, ca de exemplu: „Banca Comercialä“ S.A. (Somcuta-Mare — 500.000 lei9); „Banca de Credit“ S.A. (Gherla — 500.000 lei10); „Banca Horezului“ S.A. (Horezu — 1 miliőn lei capital social11) etc. Categoria bäncilor mici $i mijlocii, numeroase in re^eau romäneascä, nu au avut о insemnätate economicä prea mare. In anul 1925 s-au infim^at 95 cu 183.784.500 lei capital, in 1926 alte 76 cu 753.253.000 lei capital12. In ace$ti 2 ani exemplificap s-au creat deci 20% din bändle existente in perioadä. Au fost creapi realizate pe und fond inflationist, de tensiune monetarä. Puterea financiarä redusä a capitalurilor era invers proporponalä cu cifra de afaceri. Aproape intreaga lor activitate economicä se sprijinea pe capitalurile clienplor depuse spre fructificare, pe capitalurile puse la dispozipe sub formä de depozite $i mai ales pe credite. Creditele le obpneau ín special de la „B.N.R.insä pe о perioadä scurtä, de maximum 4 luni. Aceste anomalii 3 Darea de Seama ... 8 februarie, 1927, Gherla, 1927. 4 Darea de Seama ... 7 martié, 1926, Bucurejti, 1926. 6 Darea de Seama ... 17 februarie, 1927, Blaj, 1927. 6 Darea de Seamä ... 8 februarie, 1925, Adjud, 1928. 7 Darea de Seamä ... 31 martié, 1926, Bucurepi, 1926. 8 Darea de Seama ... 21 aprilie 1927, Bucurepi, 1927. 9 Darea de Seamä ... 31 martié, 1925, §omcuta. 10 Darea de Seamä ... 1924. 11 Darea de Seamä ... 28 februarie, 1926. 12 V. Slävescu, Reglementarea comerfului de banca in Románia, in Buletinul Insitutului Economic Román, an VI, 1927, nr. 5, p. 253.
