Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
44 GEORGE MARINESCU 14 pare a fi mai degrabä databilä in Bronz D-Ha Aj. Se $tie, de asemenea, cä pentru aceastä epocä ín unele depozite de bronzuri apar, e drept ín mod exceptional, $i piese de arama. ILI$UA (COM. URIU) In anul 1979 pe suprafata castrului roman a fost gäsit un topor perforat (pl. VIII/6) de forma ovoidalä lucrat dintr-o marna grezoasa cenu$iu-negricioasä. Toporul are pe una dintre fedele late urmele a ínca douä íncercari de perforare. Dupä forma, toporul pare sä aparpnä culturii Copjfeni. Dimensiuni: L = 9,3 cm. Colecpa $colarä Cäianu Mic. MARI$ELU In 1976 ín albia ríului $ieu, amonte de sat, au fost descoperite mai muhe topoare de piaträ dintre care s-а pästrat doar unul, achiziponat de muzeul din Bistrita in 1977. Toporul (pl. V/l) de forma aproximativ ovoidalä este lucrat cu grijä dintr-o gresie cuarpticä neagrä. Dimensiuni: L. = 9,2 cm; do = = 2,4/2,8 cm; Muz. Bistrita, inv. 12858. Dupä formä $i tehnicä de prelucrare toporul poate fi atribuit culturii Cotofeni. Noua descoperire, ca $i cele mai vechi21, trebuie pusä in legäturä cu a$ezärile Cotofeni identificate prin cercetäri de suprafata in punctui „Cästäup“ $i in jurul grajdului C.A.P.-ului din localitate.22 MILA§ Dintr-o descoperire intimplätoare fäcutä pe teritoriul satului in punctui „Creang“ in colec^ia Emil Pop din localitate a ajuns un topor perforat, in formä de panä (pl. V/2), lucrat dintr-o gresie cafenie. Dupä formä, toporul se dateazä spre sfir$itul neoliticului sau in perioada de tranzipe spre epoca bronzului. Notäm cä piesa este prima descoperire arheologicä semnalatä pe teritoriul satului Mila$. NÄSÄUD De pe teritoriul ora$ului §i din imprejurimile sale, din descoperiri intimplätoare, in colecpa §colarä a liceului „G. Co?buc“ din Näsäud au ajuns in ultimii ani mai multe piese arheologice dintre care prezentäm acum douä 21 $t. Dänilä, G. Marinescu, FI, 3, p. 18 cu ilustrapa. 22 $t. Dänilä, in PM, 1964, p. 46, nota 1. Matériáiul ceramic inedit in muzeul Bistri;a.
