Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
42 GEORGE MARINESCU 12 L. totalä = 11,3 cm. Colecpa $colarä §ieu-Mägjheru$. Toporul poate fi pus ín legatura cu descoperirile neolitice semnalate anterior pe teritoriul localitäpi19. DUMBRAVA (COM. NU§ENI) Din descoperiri izolate $i íntímplatoare fäcute pe teritoriul satului, ín muzeul din BistrRa au ajuns ín 1977 douä topoare de piaträ dintre care unul (pl. III/9) neperforat, de forma trapezoidalä, rectangular ín secpune transversalä, iar celälalt (pl. III/10), perforat, pästrat fragmen tar, de forma ovoidalä. Prímül topor a fost gäsit ín punctui „Cionca“, al doilea ín punctui „Fínate‘r. Dupä forma, toporul neperforat aparpne neoliticului iar toporul perforat apar^ine perioadei de sfírjit a neoliticului sau culturii Co?ofeni. FÍNTÍNELE (COM. MÁTÉI) a) ín anul 1979 ín pädurea dinspre satui Salcu(a a fost gäsit intimplätor un topor perforat (pl. IV/1) de mari dimensiuni, ín forma de pana lucrat dintr-o marna calcaroasä cenu$ie. Dupä forma $i dimensiuni toporul aparpne epocii neolitice timpurii. Dimensiuni: L = 25,5 cm; Muz. Bistrila, Inv. 13436. b) Un alt topor de piaträ perforat (pl. IV/2) a fost descoperit íntímplator ín 1975 ín punctui „Dupä Deal“. Toporul, ín formä de panä $i avínd un täi$ arcuit, a fost prelucrat cu grijä dintr-un diorit verzui. Dimensiuni: L = 14 cm. Dupä formä $i materialul din care a fost executat, toporul se dateazä in perioada de tranzipe spre epoca bronzului sau in epoca bronzului. Toporul se pästreazä in colecpa §colarä din localitate. GALATII BISTRITEI Cu prilejul säpäturilor de dezvelire a cimitirelor Latene §i de secolul VI. e.n. din punctui „Hrube“20 au apärut $i materiale mai vechi, (locuinte, morminte de inhumane cu scheletele chircite etc.) printre care о lamä ?i un nucleu de silex (pl. IV/4—5), un topora? trapezoidal ?lefuit dintr-un calcar mamos (pl. IV/3), precum ?i о verigä de cupru realizatä prin turnare avínd, se pare, capetele sudate din vechime (pl. IX/2). Uneltele de piaträ pot fi atribuite a^ezärii preistorice amintite mai sus ce dateazä din neoliticul tírziu. Veriga de aramä este mai greu de datat intrucit nu cunoa$tem analogii apropiate in neolitic, eneolitic sau ín bronzul timpuriu. Dupä formä $i dimensiuni 19 $t. Dänilä, PM, 1960, p. 157, fig. 3/3; G. Marinescu—$t. Danilä, in FI, 4, p. 25, pl. 1/5. 20 Säpäturi executate de VI. Zirra $i R. Harhoiu.
