Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
ASPECTE ALE APLICÄRH REFORMEI AGRARE DIN 1921 IN JUDEfUL MURE$ TEREZIA $ERBAN Intreaga evolupe a problemei agrare de la sfir$itul secolului al XlX-lea $i inceputul secolului al XX-lea este dominata de mi$cärile täränepi pentru pämint care culmineazä cu räscoalele din noiembrie 1918 generalizate pe intreg teritoriul Transilvaniei in decurs de 4—5 zile, ca о expresie a näzuintelor de veacuri ce urmareau lichidarea sistemului de asuprire sträinä, unirea cu Romania p efectuarea unei reforme agrare care sä asigure о viatä mai bunä. In 1918, acpunile ;äräne$ti erau indreptate impotriva mo$ierimii p a aparatului säu administrativ, in condipile desträmärii monarhiei. De menponat cä in citeva zile täränimea, dupä cum recunoape comandantul fortelor armate din Transilvania1, a alungat circa 3.200 de notari (20%) $i a desträmat jandarmeria. In acest fel ea i$i afirmä dreptul la pämint p impune necesitatea reforméi. Lipsa pämintului a fost astfei drept cauzä principalä a atacurilor ;äränimii impotriva marilor proprietari $i a administrativ. Pe de altä parte, lupta impotriva autoritätilor p a moperilor era strins legatä de lupta pentru libertate nationalst ceea ce explicä marea amploare a mi$cärilor täränepi din intreaga Transilvanie2. Masele populare näzuiau ca unirea Transilvaniei cu Romania sä fie insoptä de mari transformäri democratice, printre care reforma agrarä in primul rind. In urma mi$cärilor täränepi se crease о asemenea situatie incit, lucrurile precipitindu-se, neinfäptuirea reforméi ar fi periclitat insäp existenta statului burghezo-moperesc. In judep la sfir$itul secolului al XlX-lea, majoritatea populapei se ocupa cu agricultura (83%), situapa t^ränimii fiind asemänätoare cu acea din intreaga Transilvanie. In 1900, din totálul de 444.965 jugäre, 161.047 jugäre il forma terenul arabil, о mare parte din restül pämintului fiind päpini §i päduri. Cu tot sporul de populape ínregistrat ín aceastä perioadä, suprafata terenului arabil nu a crescut cu múlt fatä de anii anteriori lui 1900. Se practica cultura extensivä a pämintului, populapa neavind unelte p nici ingrä$äminte suficiente, din care cauzä producpa la hectar a rämas in general constant-slabä. Se cultiva mai ales griu, pe cele mai intinse suprafete (de exemplu, in 1890, griul s-а cultivat pe 23.346 ha, in 1903 cultivindu-se pe 28.057 ha), secarä, porumb, oväz, orz, cartofi, cinepä p plante furajere. De remarcat cre$-1 Relafii agrare fi mifcäri (äränefti in Romania, 1908—1921, Bucurepi, 1967, p. 261 5i 799. 2 Idem, p. 273—276.
