Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

I. Arheologie

38 GEORGE MARINESCU 8 zentäm aid un topor perforat (pl. VIII/5), lucrat dintr-o marna calcaroasä gälbui-cafenie in forma de pana (Dimensiuni: L. = 10,2 cm; do = 2,1/1,9 cm), descoperit ín punctui „Pe Säcä$ag“ d un celt de bronz (pl. IX/1) gäsit ín punctui „Turcele“. Patina verzui-albicioasä, stare de conservare precarä. Di­mensiuni: L. = 7 cm; ag = 3,5 cm. Toporul de piatra se dateazä ín neolitic sau la ínceputul epocii bronzului iar celtul, dupä tip $i dimensiuni, ín Ha B2—B3, adicä ín sec. IX—VIII í.e.n. CHINTELNIC (COM. §IEU-MAGHERU$) Cu ocazia efectuarii araturii pentru plantapa intensiva din punctui „§tiu­­beiK a fost distrusä о mare apzare antica de pe suprafata cäreia am cules11 numeroase materiale arheologice ce aparpn culturii Copfeni, epocii bronzu­lui (Wietenberg d Noua), Hallstatt timpuriu, Latene etc. Printre maté­riáidé recuperate se aflä d douä unelte de piatra p anume: un topor frag­­mentar perforat (pl. II/4) d un cutit curb (pl. II/5). Ambele piese au fost prelucrate dintr-un argilit cenupu-galbui. Toporul aparpne, dupä mate pro­­babilitälile, culturii Copfén! iar cuptul curb culturii Noua. CHIOCHI$ Din descoperiri intimplätoare fäcute in vatra satului de cätre locuitorul Kocsis Martin, ín muzeul din Bistrip au ajuns noi obiecte de piatra12 d anume un nucleu de obsidianä, mai multe topoare d ° teslä. Nucleul de obsidianä (pl. II/6), descoperit in 1977 cu ocazia säpärii fundatiilor noului complex comer dal, are corpul bombát d faptat. Dimensiuni: I = 9,4 em; greu­­tate = 345 g; Muz. Bistrip, inv. 12701. Celelalte piese au urmätoarele ca­­racteristici: toporul este de forma rectangularä (pl. III/3), inv. 12706; douä tesle de seedune plan-convexä (pl. III/l—2), inv. 12705 d 12707; patru dal­­tip (pl. II/7—10) de forma rectangularä sau trapezoidala, inv. 12708-— 12711. Toate aceste piese au fost prelucrate dintr-o marnä calcaroasä ce­­nudu-gälbuie d au fost descoperite in punctui „Dupä grädini“ unde se aflä о mare apzare neoliticä de unde provin sigiur obiectele semnalate de noi anterior13 d foarte probabil cele menponate ín literatura de specialitate mai veche14. In ceea ce prive?te nucleul de obsidianä sintern de pärere cä d acesta poate fi atribuit aceleiad comunitäp neolitice. Menponäm, de asemenea, cä noua descoperire ridicä la 7 numärul localitäplor din judepl Bistrip-Näsäud pe teritoriul cärora sínt menponate descoperiri de obsidianä1R. 11 Cercetäri de suprafata efectuate in 1980 de G. Marinescu, C. Gaiu. 12 $t. Dänilä, G. Marinescu, FI, 3, p. 12 ?i urra., cu ilustratia. 13 Ibid., p. 12, nota 6. 14 I. Marpan, Rep., p. 159; M. Roska, ErdRep., p. 121/97. 16 M. Roska, Erd Rep., harta VI; Al. Päunescu, Evohtfia uneltelor }i armelor de piaträ cioplitä descoperite pe teritoriul Romániei, Editura Academiei, Bucurepi, 1970, p. 334, fig. 52.

Next

/
Oldalképek
Tartalom